|
Extern [ ex-tern ] VEZI SINONIME PENTRU extern PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a lucra extern în mai multe dicționareDefinițiile pentru a lucra extern din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN1, -Ă, externi, -e, adjectiv (În opoziție cu intern) Care se află așezat în afară, care se exercită în afară, care vine de afară; din afară, exterior; străin. Acele opere... au fost... scrise cu un anumit scop, extern artei. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 218. • Politică externă = politica unui stat față de celelalte state. Politica externă a statului nostru democrat-popular este o politică de apărare a păcii. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2525. Comerț extern (ieșit din uz) = comerț exterior. • Ministerul Afacerilor Externe sau (prescurtat) Ministerul de Externe = minister care aplică linia politică a statului respectiv în problemele privitoare la relațiile internaționale. • (geometrie) Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. Unghiuri alterne externe vezi altern. ♦ (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme I. Adj. Care se află așezat în afară; din afară, exterior2, străin. • Politică externă = politica unui stat față de celelalte state. Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul de Externe = minister care aplică linia politică a unui stat în problemele privitoare la relațiile internaționale. ♦ Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. ♦ (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. II. S. m. și forme 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – în franceză externe (neologism din limba latină externus). Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme I. Adj. 1. Care se află așezat în afară; din afară, exterior; străin. • Politică externă = totalitatea metodelor și mijloacelor pe care le folosește un stat în vederea atingerii anumitor obiective pe plan internațional. (matematică) Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. 2. (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. II. S. m. și forme 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață (meseria). 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Din limba franceza externe, latina externus. Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru extern: extern, externă [Atestat: latina medievală / V: (înv) estern[1] / Plural: externi, externe / Etimologie: franceza externe, lat externus] 1 a Care se află în afară. 2 a Care vine din exterior. 3 a Străin. 4 a (Îs) Politică externă Politica unui stat față de celelalte state. 5 a (Mat; îs) Unghi extern Unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi. 6 a (Mat; îas) Unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. 7 a (despre medicamente; șîs uz extern) Care se aplică numai pe suprafața corpului. 8 substantiv masculin și feminin Elev sau ucenic ce locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria. 9 substantiv masculin Student la medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. corectată Forme diferite ale cuvantului extern: externă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru extern: *extérn, -ă adjectiv (latina externus, despre extra, afară. vezi exterior, intern). Care e pe afară: boală externă (de ex., de pele). Care locuĭește afară din școală: elev extern. Relativ la străinătate: afacerile externe. geometrie Unghĭ extern, format de doŭă paralele tăĭate de o secantă și situat afară din aceste liniĭ ( vezi altern). S. m. și forme Un extern, o externă, un elev extern, o elevă externă. Student, studentă în medicină care lucrează pe lîngă internĭ la spital. Ministru de externe (subînț. afacerĭ saŭ lucrurĭ), ministru care comunică cu străinătatea. Patologia externă, a boalelor externe. adverb Pe afară: această boală nu dispare tratînd-o extern. Forme diferite ale cuvantului extern: extern-ă -ízm externcur Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme I. Adj. 1. Care se află așezat în afară; din afară, exterior; străin. ♦ Politică externă = politica unui stat față de celelalte state. (matematică) Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. 2. (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. II. S. m. și forme 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Din limba franceza externe, latina externus. Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN, -Ă adjectiv Aflat în afară, la exterior; venit din afară; exterior; străin. • Politică externă = politica unui stat față de celelalte state; unghi extern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor. ♦ (Despre medicamente) Care se administrează numai la suprafața corpului. // substantiv masculin și forme 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau în afara locului unde învață meseria. 2. Student în medicină, admis prin concurs ca practicant într-un spital fără a avea dreptul să locuiască în spital. [conform limba franceza externe, latina externus]. Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN, -Ă I. adjectiv aflat în afară, din afară; exterior. ♦ politică externă = politica unui stat față de celelalte state; unghi extern = fiecare dintre unghiurile formate de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor. • (despre medicamente) care se administrează la suprafața corpului. II. substantiv masculin forme 1. elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii. 2. student în medicină practicant într-o clinică. (< limba franceza externe, latina externus) Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN2, -Ă, externi, -e, substantiv masculin și forme 1. (În opoziție cu intern) Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde își învață meseria. In 1895 am ieșit din internat și am terminat liceul ca extern. GALACTION, O. I 15. 2. (În trecut) Student în medicină care, în urma unui examen, e admis să facă practică în spital. Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru extern: extern a. care apare în afară, care vine din afară: boală externă; Ministru de externe, care regulează raporturile României cu țările străine. ║ m. cel ce nu locuiește în școala unde frecventează cursurile, în spitalul unde face practica. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN1 externă (externi, externe) 1) Care este situat în spațiul de dinafară a ceva (sau a cuiva); exterior. 2) Care vine din afară; străin. 3) (despre medicamente) Care se aplică numai la suprafața corpului. /<fr. externe, latina externus Forme diferite ale cuvantului extern: externă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN2 externă (externi, externe) m. și forme 1) Elev care urmează cursurile la o școală, dar ia masa și locuiește în afara acesteia. 2) Student la medicină care face practică într-un spital. /<fr. externe, latina externus Forme diferite ale cuvantului extern: externă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTÉRN, -Ă adjectiv (conform limba franceza externe, latina externus): în sintagmele etimologie externă și flexiune externă (vezi). Forme diferite ale cuvantului extern: extern-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXTERN: EXTERN adjectiv 1. exterior. (Partea extern a unui fruct.) 2. străin. (Probleme extern preocupărilor noastre.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lucra extern: a lucra extern expresie (despre hoții care au și o sursă legală de venituri) a fura în timpul liber. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru extern: extérn adjectiv masculin, substantiv masculin, plural extérni; adjectiv feminin, substantiv feminin extérnă, plural extérne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru extern: extérn adjectiv masculin, substantiv masculin, plural extérni, forme singular extérnă, plural extérne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Extern: Extern ≠ intern Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A LUCRA EXTERN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Extern Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului extern dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Extern, externă [Atestat: latina medievală / V: înv estern[1] / Plural: externi, externe / Etimologie: franceza externe, lat externus] 1 a Care se află în afară. 4 a Îs Politică externă Politica unui stat față de celelalte state. 5 a Mat; îs Unghi extern Unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi. 7 a despre medicamente; șîs uz extern Care se aplică numai pe suprafața corpului. EXTÉRN1 externă externi, externe 1 Care este situat în spațiul de dinafară a ceva sau a cuiva; exterior. EXTÉRN2 externă externi, externe m. Partea extern a unui fruct. Probleme extern preocupărilor noastre. |
GRAMATICA cuvântului Extern? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului extern. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Extern poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE extern? Vezi cuvântul extern desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul extern?[ ex-tern ] Se pare că cuvântul extern are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Extern Inţelegi mai uşor cuvântul extern dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Politică externă = politica unui stat față de celelalte state Comerț extern ieșit din uz = comerț exterior Ministerul Afacerilor Externe sau prescurtat Ministerul de Externe = minister care aplică linia politică a statului respectiv în problemele privitoare la relațiile internaționale geometrie Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor Politică externă = politica unui stat față de celelalte state Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul de Externe = minister care aplică linia politică a unui stat în problemele privitoare la relațiile internaționale ♦ Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor Politică externă = totalitatea metodelor și mijloacelor pe care le folosește un stat în vederea atingerii anumitor obiective pe plan internațional Matematică Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor ♦ Politică externă = politica unui stat față de celelalte state Matematică Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor Politică externă = politica unui stat față de celelalte state; unghi extern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor ♦ politică a lucra externă = politica unui stat față de celelalte state; unghi a lucra extern = fiecare dintre unghiurile formate de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Extern |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Dativ substantiv neutru caz al declinării care exprimă, de obicei, destinația acțiunii unui verb, având mai ales valoare de complement indirect și răspunzând la întrebarea cui? dativ etic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|