 | as |
|
| împrejur [ îm-pre-jur ] VEZI SINONIME PENTRU împrejur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a lua imprejur în mai multe dicționareDefinițiile pentru a lua imprejur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPREJUR: ÎMPREJÚR adverb În (sau pe) locul înconjurător, în juridic Șeful stației se opri, privind îngrijorat împrejur. C. PETRESCU, A. 305. Mare veselie se făcu în sat la nunta lor, și trăiesc în fericire pînă în ziua de azi. Cine nu crede, să facă bine să se uite împrejur și va vedea multe de aceste case. ISPIRESCU, L. 351. Împrejur gard nu era, ci numai niște lungi țerușe ascuțite. EMINESCU, N. 19. • Locuţiune adverbiala (De) jur împrejur = din (sau în) toate părțile, în jur; roată. Ca niște uriași, culcați pe brînci, stau în neclintire, de jur împrejur, dealuri nesfîrșite. VLAHUȚĂ, O. A. 153. A deschis ochii privind de jur împrejur. CARAGIALE, O. III 81. Turcu-afară că ieșea Și-n pivniță se ducea, Iar Mărculeț rămînea Și prin casă se primbla Și jur împrejur căta, Și căta și prea căta. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 488. • Expresia: (La) stînga-mprejur, comandă la care o persoană sau un grup de persoane face, pe loc sau din mers, o întoarcere de 180° spre stînga. – Variantă: (în locuțiuni) prejúr (TEODORESCU, P. P. 440) adverb Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru împrejur: împrejúr adverb – În jur, în locul înconjurător. De la jur, prin intermediul unei forme învechit prejur, compusă cu prepoziție pre. Adăugarea prefix în- este modernă; prejur este forma curentă în secolul XVI-XVII. După DAR, împrejur, a rezultat din încrucișarea lui în jur cu pre juridic Uzuri speciale: a lua împrejur, a dojeni; a tăia împrejur, a circumcide. conform Moser 427. derivat împrejuraș (variantă împrejurean), substantiv masculin (învechit, vecin); împrejurime, substantiv feminin (locul dimprejur); prejur-gură, substantiv neutru (învechit, răscroială, tăietură), ca greacă περιστόμιον; împrejur-stare, substantiv feminin (învechit, circumstanță), ca latina circumstantia; împrejura, verb (a înconjura, a împrejmui; a încinge), derivat normal, ca împreună › împreuna (după Densusianu, Hlr., 170; Pușcariu 791; Candrea-Dens., 926 și DAR, din latina popular pergyrāre); împrejurare, substantiv feminin (circumstanță; învechit, împrejur); desprejura, verb (a descinde, a desprinde). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPREJUR: ÎMPREJÚR adverb În (sau pe) locul înconjurător; în juridic • Locuţiune adverbiala (De) jur împrejur = din (sau în) toate părțile, în juridic • Expresia: (La) stânga-mprejur! comandă (militară) de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga. – În + pre + juridic Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPREJUR: ÎMPREJÚR adverb În (sau pe) locul înconjurător; în juridic • Locuţiune adverbiala (De) jur-împrejur = din (sau în) toate părțile, în juridic • Expresia: (La) stânga-mprejur! comandă (militară) de întoarcere înapoi prin învârtire de 180° spre stânga. – În + pre + juridic Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREJUR: ÎMPREJÚR adverb În spațiul din preajma cuiva sau a ceva; în (sau pe) locurile din jur; în juridic A se uita imprejur. • (De) jur imprejur din (sau în) toate părțile; în juridic [silabe îm-pre-] /în + pre + jur Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împrejur: împrejur prepoziție 1. ocolind: a umbla împrejur; 2. pe lângă: împrejurul lui; 3. tăiat împrejur, circumcis. [ vezi jur]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lua împrejur: a lua împrejur (pe cineva) expresie a ironiza (pe cineva), a-și bate joc (de cineva) Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREJUR: ÎMPREJUR adverb primprejur, (învechit) prejur. (Au imprejur ape bogate în pește.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPREJUR: ÎMPREJÚR substantiv verbal apropiere, împrejurime, jur, preajmă, vecinătate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejur: împrejur substantiv verbal APROPIERE. ÎMPREJURIME. juridic PREAJMĂ. VECINĂTATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împrejur: împrejúr prepoziție vezi prejur. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejur: împrejúr adverb Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrejur: împrejúr adverb Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A LUA IMPREJUR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împrejur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrejur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎMPREJÚR adverb În spațiul din preajma cuiva sau a ceva; în sau pe locurile din jur; în juridic A se uita împrejur. • De jur împrejur din sau în toate părțile; în juridic [silabe îm-pre-] /în + pre + jur. Au împrejur ape bogate în pește. Au împrejur ape bogate în pește. |
GRAMATICA cuvântului împrejur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrejur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împrejur poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE împrejur? Vezi cuvântul împrejur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrejur?[ îm-pre-jur ] Se pare că cuvântul împrejur are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL împrejur Inţelegi mai uşor cuvântul împrejur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala De jur împrejur = din sau în toate părțile, în jur; roată ÎMPREJÚR adverb În sau pe locul înconjurător; în juridic Locuţiune adverbiala De jur împrejur = din sau în toate părțile, în juridic La stânga-mprejur! comandă militară de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga ÎMPREJÚR adverb În sau pe locul înconjurător; în juridic Locuţiune adverbiala De jur-împrejur = din sau în toate părțile, în juridic La stânga-mprejur! comandă militară de întoarcere înapoi prin învârtire de 180° spre stânga |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împrejur |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv pe alese?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
