|
Linge [ lin-ge ] VEZI SINONIME PENTRU linge PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a linge ling în mai multe dicționareDefinițiile pentru a linge ling din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a linge (forma la infinitiv) A linge conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LINGE: LÍNGE, ling, verb III. tranzitiv 1. (Despre unele animale, mai rar despre oameni) A trece cu limba peste ceva de mîncare, a lua cu limba resturi de mîncare. Lingeam fiecare fărîmitură. SAHIA, N. 32. Nu ne era a învăța, cum nu-i e cînelui a linge sare. CREANGĂ, A. 110. • Expresia: (Familiar, despre oameni) A-și linge degetele (sau buzele) sau (reflexiv) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce ai mîncat ceva bun sau ca manifestare a unei senzații de plăcere, a unei pofte mari). Acum o să fie bun de mîncat... Îmi ling buzele. STANCU, despre 51. Bucata de pui o ducea la gură cu mîna și-și lingea degetele. PAS, Z. I 269. Se linse pe buze de dulceață. RETEGANUL, P. II 42. La masă de-l poftește, el degetele-și linge. NEGRUZZI, S. II 208. (reflexiv) A se linge pe bot (de ceva) vezi botanică • figurat Flăcările se îndoaie, ling pămîntul. STANCU, despre 138. ♦ (Rar) A mînca, a devora. [Lupul] se așază la masă și într-o clipă linge tot ce era pus pe dînsa. CREANGĂ, O. A. 274. 2. (Despre animale) A netezi cu limba blana de pe corp, o rană etc. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. GÎRLEANU, L. 25. Fata babei era... netezită pe cap, de parc-o linsese vițeii. CREANGĂ, P. 284. ♦ A trece cu limba peste mîna omului sau peste trupul unei ființe în semn de afecțiune (și supunere). Cum dete [capra] de copil... începu să-l lingă. ISPIRESCU, L. 135. Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să muște, linge mina care-l bate. NEGRUZZI, S. I 141. Mielușorul... Linge mîna nemiloasă spre jungherea lui gătită. CONACHI, P. 262. 3. (Familiar) A linguși. Pe din față te linge, pe din dos te frige. ȘEZ. I 218. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru linge: línge (líng, líns), verb – 1. A atinge cu limba. – 2. A linchi. – 3. A măguli, a peria, a adula. – Mr. (a)lingu, (a)limșu, (a)lindzire, megl. ling, istr. ling, lins, linje. latina lĭngĕre (Pușcariu 978; Candrea-Dens., 999; REW 5066; Pascu, I, 32), conform vezi italiana lingere (friul. lenzi, sicil. lingiri, sard. linghere, conform Battisti, III, 2238). derivat lingău, substantiv masculin (linge-blide; parazit); linge-talere, substantiv masculin (lipitoare, parazit); lingăi, verb (Transilvania, a linguși); lingăreț, adjectiv (lacom, hulpav); lingări, verb (a fi parazit, a mînca pe spinarea altuia; a păcăli, a linguși); lingăritură, substantiv feminin (învechit, lingușitură, măgulitură); linguși, verb (a peria, a înșela, a adula), cu sufix expresiv -și; lingușeală, substantiv feminin (lingușire, adulație, josnicie); lingușitor, adjectiv (mincinos, care lingușește); prelinge, verb (a linge; a se scurge, a curge un lichid care scapă dintr-un recipient poros sau spart, reflexiv, a aluneca), cu prefix pre-. Forme diferite ale cuvantului linge: líng líns Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LINGE: LÍNGE, ling, verb III. tranzitiv 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. • Expresia: A-și linge degetele (sau bazele) ori (reflexiv) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (pentru a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). • Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) substantiv masculin și forme = (popular și fam.) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. 3. (familial) A linguși cu slugărnicie. – latina lingere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LINGE: LÍNGE, ling, verb III. tranzitiv 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. • Expresia: A-și linge degetele (sau buzele) ori (reflexiv) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). • Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) substantiv masculin = (familial) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. 3. (familial) A linguși cu slugărnicie. – latina lingere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A LINGE ling: A LÍNGE ling tranzitiv 1) (mai ales despre animale) A netezi cu limba (în semn de afecțiune). 2) (mâncare) A lua câte puțin cu limba, atingând în mod repetat. • A-și a linge ling degetele a încerca o plăcere deosebită mâncând ceva gustos. 3) figurat fam. A linguși în mod înjositor. • Linge-blide om care trăiește pe socoteala altora; trântor; parazit. /<lat. lingere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru linge: línge (a linge) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ling, imperfect persoana a treia singular: el / ea lingeá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu linséi, persoana întâi plural: noi línserăm; participiu lins Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru linge: lingé verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ling, imperfect persoana a treia singular: el / ea lingeá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu linséi, persoana întâi plural: noi línserăm; participiu lins Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru linge: linge vezi 1. a trece cu limba peste un obiect; 2. figurat a linguși: linge unde a scuipat. [latina LINGERE]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru LINGE: LINGE verb 1. Lingă, Vascan (Isp III2). 2. Linguș mold. (Sd VII 379), conform și vb, a linguși. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru LINGE: LINGE verb 1. Lingă, Vascan (Isp III2). 2. Linguș mold. (Sd VII 379), conform și vb, a linguși. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LINGE: LINGE verb (figurat) a se pieptăna. (Pisicile se linge.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LINGE: LÍNGE verb vezi flata, linguși, măguli. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru linge: linge verb vezi FLATA. LINGUȘI. MĂGULI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A LINGE LING' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL linge Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului linge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • A-și linge degetele a încerca o plăcere deosebită mâncând ceva gustos. Línge a linge verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ling, imperfect persoana a treia singular: el / ea lingeá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu linséi, persoana întâi plural: noi línserăm; participiu lins. Pisicile se linge. Pisicile se linge. |
GRAMATICA cuvântului linge? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului linge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul linge poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE linge? Vezi cuvântul linge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul linge?[ lin-ge ] Se pare că cuvântul linge are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL linge Inţelegi mai uşor cuvântul linge dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Familiar, despre oameni A-și linge degetele sau buzele sau reflexiv a se linge pe degete sau pe buze = a trece cu limba peste buze sau degete spre a lua și ultimele resturi după ce ai mîncat ceva bun sau ca manifestare a unei senzații de plăcere, a unei pofte mari A-și linge degetele sau bazele ori reflexiv a se linge pe degete sau pe buze = a trece cu limba peste buze sau degete pentru a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc Compus: linge-blide sau -talgere, -talere substantiv masculin și forme = popular și fam A-și linge degetele sau buzele ori reflexiv a se linge pe degete sau pe buze = a trece cu limba peste buze sau degete spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc Compus: linge-blide sau -talgere, -talere substantiv masculin = familial om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL linge |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular doar nu s-o face gaură-n cer?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|