 | as |
|
| Licări [ li-că-ri ] VEZI SINONIME PENTRU licări PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a licari în mai multe dicționareDefinițiile pentru a licari din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a licări (forma la infinitiv) A licări conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LICĂRI: LICĂRÍ, licăresc, verb IV. intranzitiv 1. A răspîndi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente; a lumina slab cu o flacără pîlpîitore. vezi pîlpîi, miji. Stele rari licăreau departe, printre îngrămădiri negre de nouri. SADOVEANU, O. VI 64. Felinarele slabe licăreau ca niște semne fantastice in șanțurile întortocheate. REBREANU, N. 48. Cîteva geamuri mai licăresc în beznă. VLAHUȚĂ, O. A. 153. • figurat Nădejdea ta a licărit un moment. PAS, Z. I 230. Din soarele copilăriei mele În ochiul tău mai licărește-o rază. GOGA, P. 26. Nimic, nici chiar speranța în ochi nu licărește. MACEDONSKI, O. I 219. 2. A sclipi, a luci, a străluci. Focul se aprinse și vărsă o dungă lată de lumină în tufișuri; frunzele luncii licăreau. SADOVEANU, O. I 17. [Pîrăul] intra iarăși în pădure și de aci înainte licărea tot printre rădăcini. GALACTION, O. I 293. Dintre rîndurile plicticoase licăreau neîncetat ochii verzi ai Tanței. REBREANU, R. I 183. Ochii îi licăriră în cap ca două mărgele de sticlă. VLAHUȚĂ, O. A. 132. – prezent industrie persoană persoana a treia singular: el / ea și: lícăre (DEȘLIU, M. 49, STANCU, despre 376, IOSIF, PATR. 54). – Variante: licurá (ODOBESCU, S. I 144) verb I, licurí (EMINESCU, O. I 76, ODOBESCU, S. III 48, ALEXANDRESCU, M. 19) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LICĂRI: LICĂRI verb 1. a clipi, a luci, a scapăra, a scînteia, a sclipi, a străfulgera. (Luminițe licari în noapte.) 2. a pîlpîi, a sclipi, a tremura, a vibra. (Flacăra lumînării licari.) 3. a luci, a scăpăra, a scînteia, a sclipi, a sticli, a străluci. (Ochii îi licari.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LICĂRI: LICĂRÍ, persoană 3 licărește, verb IV. intranzitiv 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente. 2. A sclipi, a luci. [prezent industrie persoană 3 sg.: lícăre. – Variante: licurá verb I, licurí verb IV] – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LICĂRI: LICĂRÍ, persoană 3 licărește, verb IV. intranzitiv 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente. 2. A sclipi, a luci. [prezent industrie persoană 3 sg.: lícăre. – Variante: licurá verb I, licurí verb IV] – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A LICĂRI: A LICĂRÍ persoană 3 a licariéște intranzitiv 1) (despre surse de lumină) A răspândi o lumină difuză și intermitentă. 2) figurat A apărea abia deslușit; a căpăta contururi vagi. /Orig. nec. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru licări: licărí verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea licăréște, imperfect persoana a treia singular: el / ea licăreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural licăreáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru licări: licărí (a licari) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea licăréște, imperfect persoana a treia singular: el / ea licăreá; conjunctiv prezent 3 să licăreáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A LICARI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL LICĂRI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului licări dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Luminițe licĂri în noapte. Flacăra lumînării licĂri. Ochii îi licĂri. A LICĂRÍ persoană 3 licĂriéște intranzitiv 1 despre surse de lumină A răspândi o lumină difuză și intermitentă. Licărí a licĂri verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea licăréște, imperfect persoana a treia singular: el / ea licăreá; conjunctiv prezent 3 să licăreáscă. |
GRAMATICA cuvântului LICĂRI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului licări. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul LICĂRI poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE licări? Vezi cuvântul licări desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul licări?[ li-că-ri ] Se pare că cuvântul licări are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL LICĂRI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în brațe?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul licări se conjugă: ei ele licăreáscă
