 | as |
|
| Durea [ du-rea ] VEZI SINONIME PENTRU durea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a l durea in biga in cot in cur in spit în mai multe dicționareDefinițiile pentru a l durea in biga in cot in cur in spit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a durea (forma la infinitiv) A durea conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUREA: DUREÁ, persoană 3 doáre, verb II. tranzitiv (Complementul indică omul sau altă ființă și este, în același timp, subiect logic) 1. (De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «în», «la», «după», indicînd locul bolnav) A simți durere. Nu știe ce are de îl doare după ureche. ISPIRESCU, L. 345. Dănilă crăpa de durere! dar oricît îl durea de tare, el tot își ținu inima cu dinții. CREANGĂ, P. 58. Rău mă doare-n piept și-n spete De pușcă și de unelte. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 303. Fiecare știe (sau se leagă) unde-l doare (= fiecare își cunoaște, mai bine decît altul, nevoile). • Expresia: A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut, jenant pentru interlocutor. (Familiar) Mă doare în cot (sau în spate) vezi cot, spate. ♦ (Subiectul gramatical este o parte a corpului, o rană, o lovitură etc.) A produce (cuiva) durere. Loviturile îl dureau pînă-n creieri. CAMILAR, N. I 222. Cînd deschise ochii și întoarse urechea, își simți amorțită carnea. O dureau toate mădulările, n-avea putere să miște un deget. SADOVEANU, P. M. 243. Trana a Stanchei, pe care picioarele n-o mai duruseră, se desprinsese din joc. MACEDONSKI, O. III 12. Dar deschideți poarta... turcii mă-nconjor... Vîntul suflă rece... rănile mă dor! BOLINTINEANU, O. 33. • (Poetic) Mă dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde, Și ochii mari și grei mă dor, Privirea ta mă arde. EMINESCU, O. I 172. • figurat Săracă inima mea, Iar începe-a mă durea; Nu mă doare de durere, Mă doare de vorbe rele. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 188. • Expresia: A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mîhnit, a-i fi jale, a i se rupe inima. Mă durea inima și-mi simțeam ochii ușor învăluiți; dar, călare pe Harap și cu două pistoale în brîu, ce durere și ce lacrimi pot oare să țină mult, la douăzeci de ani! GALACTION, O. I 78. Dar ce plîng romînii oare? Sufletul de ce îi doare? Plîng un mîndru frățior. ALECSANDRI, P. II 81. Nici capul nu mă (sau te etc.) doare = puțin îmi (sau îți etc.) pasă. 2. figurat (Subiectul gramatical este un fapt, o întîmplare etc.) A produce (cuiva) o suferință morală; a mîhni, a întrista. Îl durea plecarea bătrînului. POPA, vezi 179. Toți îmi dau bună ziua respectuoși, fiindcă mă văd bine îmbrăcat și mă cred fără îndoială un fir de oficialitate. Lucrul acesta mă doare, mă doare pînă la lacrimi. SAHIA, N. 16. Înnorat degînduri, stete Soarele, că l-au durut Vorbele-ngîmfatei fete. COȘBUC, P. II 84. • (Despre persoane; întrebuințat, rar, și la persoană 1 și 2) Ne doare c-a fost scris așa, Ne dori mai rău cu jalea ta. COȘBUC, P. I 150. Cu focul blînd din glasu-ți tu mă dori și mă cutremuri. EMlNESCU, O. I 155. – Forme gramaticale: persoană 2 (rar) dori, persoană persoana a treia plural: ei / ele dor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru durea: dureá (-dor, durére), verb – A chinui, a face rău. – Mr. dor, durută, dureare, megl. doari, istr. dǫre. latina dǒlĕre (Cihac, I, 78; Pușcariu 543; Candrea-Dens., 525; REW 2721), conform italiana dolere (termen militar dori), prov., spaniolă doler, vezi limba franceza doloir, portugheză doer. Cuvînt general folosit (ALR, I, 139). derivat durere, substantiv feminin (chin, suferință), conform Șeineanu, Semasiol., 186; duroare, substantiv feminin (învechit, durere; învechit, reumatism), din latina dǒlōrem (Pușcariu 562; REW 2724), cuvînt care supraviețuiește în mr.; dureros, adjectiv (care provoacă durere), de la durere cu sufix -os (după Pușcariu 553 și REW 2725, din latina dǒlorosus al cărui rezultat normal, dururos, a dispărut, dar apare în secolul XVII și în mr.); îndurera, verb (a întrista, a mîhni, a produce durere). Forme diferite ale cuvantului durea: -dor durére Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUREA: DUREÁ, persoană 3 doáre, verb II. tranzitiv 1. A face să simtă o suferință fizică. • Expresia: A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor. ♦ (Despre părți ale corpului, răni, lovituri) A produce cuiva o suferință fizică. • Expresia: A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mâhnit. Nu-l doare (nici) capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă. 2. figurat A produce cuiva o suferință morală; a mâhni, a întrista. – latina dolere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUREA: DUREÁ, persoană 3 doáre, verb II. tranzitiv 1. A face să simtă o suferință fizică. • Expresia: A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor. ♦ (Despre părți ale corpului, răni, lovituri) A produce cuiva o suferință fizică. • Expresia: A-l durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = a-i părea (cuiva) rău, a fi mâhnit. Nu-l doare (nici) capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă. 2. figurat A produce cuiva o suferință morală; a mâhni, a întrista. – latina dolere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DUREA: DUREA verb 1. a chinui, a ține. (Mă durea o măsea.) 2. a îndurera, a întrista, a mîhni, (învechit) a dosădi, (figurat) a răni. (Mă durea ce-mi spui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru durea: dureá (a durea) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea doáre, persoana a treia plural: ei / ele dor; conjunctiv prezent 3 să doáră; gerunziu durấnd; participiu durút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-l durea în bigă / în cot / în cur / în șpiț: a-l durea în bigă / în cot / în cur / în șpiț expresie (in limbaj vulgar sau argou / jargou) a nu-i păsa, a-i fi indiferent. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru durea: dureá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea doáre, persoana a treia plural: ei / ele dor; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural doáră; participiu durút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A-L DUREA IN BIGA IN COT IN CUR IN SPIT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DUREA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului durea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mă durea o măsea. Mă durea ce-mi spui. Dureá a durea verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea doáre, persoana a treia plural: ei / ele dor; conjunctiv prezent 3 să doáră; gerunziu durấnd; participiu durút. Mă durea o măsea. |
GRAMATICA cuvântului DUREA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului durea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DUREA poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE durea? Vezi cuvântul durea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul durea?[ du-rea ] Se pare că cuvântul durea are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL DUREA Inţelegi mai uşor cuvântul durea dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut, jenant pentru interlocutor A-l durea pe cineva inima sau sufletul = a-i părea cuiva rău, a fi mîhnit, a-i fi jale, a i se rupe inima doare = puțin îmi sau îți etc A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor A-l durea pe cineva inima sau sufletul = a-i părea cuiva rău, a fi mâhnit Nu-l doare nici capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor A-l durea pe cineva inima sau sufletul = a-i părea cuiva rău, a fi mâhnit Nu-l doare nici capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DUREA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i umbla cuiva vorba prin gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
