eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a ispiti


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Ispiti [ is-pi-ti ]
VEZI SINONIME PENTRU ispiti PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a ispiti în mai multe dicționare

Definițiile pentru a ispiti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a ispiti
Verbul: a ispiti (forma la infinitiv)
A ispiti conjugat la timpul prezent:
  • eu ispitesc
  • tu ispitești
  • el ea ispitește
  • noi ispitim
  • voi ispitiți
  • ei ele ispitesc
VEZI VERBUL a ispiti CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ISPITI:
ISPITÍ, ispitesc, verb IV. tranzitiv

1. A atrage, a tenta, a ademeni, a seduce, a momi; (în concepția religioasă) a îndemna la săvîrșirea unui păcat. Mă ispitește, ca o șoaptă seacă, gîndul să plec totuși la Cîmpulung. CAMIL PETRESCU, U. N. 17. Mereu mă ispitește amintirea lui Teofil. REBREANU, R. I 123. Fugi, moarte, d-aci, Nu mă ispiti; Că m-ai ispitit, Pînm-ai prăpădit. Feciori mi-ai luat, Cuc că m-ai lăsat! PĂSCULESCU, L. P. 169.
       • absolut Ce alta are de lucru decît să ispitească și să păcălească. CARAGIALE, O. III 56.
♦ reflexiv (Învechit și popular) A se lăsa ademenit, atras, îndemnat. Teutonii și nordmanii rătăcitori... s-au tot ispitit în Orient după dobînzile cruciatelor. ODOBESCU, S. II 508. La tîrg în Brașov El că mi-a plecat, Dar n-a tîrguit... Ci s-a ispitit De s-a logodit. TEODORESCU, P. P. 659.

2. A pune la încercare (sentimentele sau caracterul cuiva); a încerca. Zmeul... voind să-i ispitească credința, i-au zis: «Apoi ce, drăguță, dacă verb reflexiv:ei tu să știi unde mi-i inima mea, iată! ea se află în vătrariul acela de colo!». SBIERA, P. 63. Tînărule pătimașe... Să știi că a ta iubire am voit să ispitesc. CONACHI, P. 180.

3. A căuta să vadă, să cunoască ceva; a cerceta, a examina. Cobori la Vasile Rusu pescarul, de partea cealaltă a șoselei. Ispitești ce este acolo, le spui oamenilor c-avem un necaz; și dacă nu-i nici o împiedecare, ne-aduci numaidecît răspuns. SADOVEANU, N. forme 118.
       • absolut Cu ochiul pironit către partea unde s-aude lătratul, el așteaptă, ispitește, caută, măsoară luciul zăpezei fără de cărare. ODOBESCU, S. III 42.
♦ A întreba (cu anumite intenții ascunse) pentru a afla ceva; a descoase. Uimit era judele. A ispitit pe femeie, să afle cine i-a dat asemenea sfat isteț. SADOVEANU, despre P. 147. Părinții băgară de seamă că nu mai era fata în apele ei și se puse s-o cerceteze și s-o ispitească, dar ea nu scoase grai din gură. POPESCU, B. III 46.

4. (Învechit) A constata, a afla, a descoperi. Radu Socol ispitise mai demult cum că fiicele Chiajnei, în fieșce dimineață, ieșind din chilia lor, treceau printr-acea horă ca să meargă în odaia... unde se adunau la lucru toate femeile doamnei. ODOBESCU, S. A. 132.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ISPITI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ISPITI:
ISPITÍ, ispitesc, verb IV. tranzitiv

1. A atrage (spre rău) a ademeni, a tenta, a momi.
♦ reflexiv (învechit) A se lăsa ademenit, a cădea în ispită, a greși.

2. (învechit) A pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva.

3. (învechit și popular) A cerceta, a examina; prin extensie a descoase.

4. (învechit) A constata; a descoperi, a afla.

– Din limba slavă (veche) ispytati.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ISPITI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ISPITI:
ISPITÍ, ispitesc, verb IV. tranzitiv

1. A atrage (spre rău) a ademeni, a tenta, a momi.
♦ reflexiv (învechit) A se lăsa ademenit, a cădea în ispită, a greși.

2. (învechit) A pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva.

3. (învechit și popular) A cerceta, a examina; prin extensie a descoase.

4. (învechit) A constata; a descoperi, a afla.

– Din limba slavă (veche) ispytati.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A ISPITI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ISPITI:
A ISPITÍ a ispitiésc tranzitiv

1) A supune unei ispite; a ademeni; a momi; a tenta.

2) învechit (persoane sau caracterul și sentimentele lor) A pune la încercare.

3) (persoane) A întreba cu insistență, recurgând la vicleșuguri, pentru a afla un secret; a iscodi; a descoase. /<sl. ispytati
Forme diferite ale cuvantului a ispiti: a ispitiésc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ispiti
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ispiti:
ispiti verb vezi AFLA. ANALIZA. CERCETA. CHESTIONA. CUTEZA. DESCOPERI. EXAMINA. GĂSI. INTEROGA. ÎNCERCA. ÎNCUMETA. ÎNDRĂZNI. ÎNTREBA. MĂSURA. OBSERVA. PROBA. SCRUTA. STUDIA. URMĂRI. VERIFICA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ISPITI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ISPITI:
ISPITI verb a ademeni, a amăgi, a atrage, a momi, a seduce, a tenta, (învechit) a aromi, a năpăstui, (figurat) a îmbia. (Perspectiva îl ispiti.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ispiti
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ispiti:
ispití verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ispitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ispiteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural ispiteáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ispiti
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ispiti:
ispití (a ispiti) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ispitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ispiteá; conjunctiv prezent 3 să ispiteáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A ispiti
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A ispiti:
A ispiti ≠ a dezgusta
Definiție sursă: Dicționar de antonime

ISPITI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ISPITI:
ISPITÍ verb vezi tenta.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A ISPITI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ISPITI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ispiti dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A ISPITÍ ispitiésc tranzitiv 1 A supune unei ispite; a ademeni; a momi; a tenta.
Perspectiva îl ispiti.
Ispití a ispiti verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ispitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ispiteá; conjunctiv prezent 3 să ispiteáscă.

GRAMATICA cuvântului ISPITI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ispiti.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ISPITI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE ispiti?
    Vezi cuvântul ispiti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ispiti?
    [ is-pi-ti ]
    Se pare că cuvântul ispiti are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ISPITI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Vorbă grea?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a contribui cu un mic ajutor în scop de binefacere
    care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri, care nu depinde de nimeni sau de nimic; independent
    insultă, jignire
    acid oxigenat al fosforului cristalin
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app