 | as |
|
| Invita [ in-vi-ta ] VEZI SINONIME PENTRU invita PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a invita invit în mai multe dicționareDefinițiile pentru a invita invit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a învita (forma la infinitiv) A învita conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVITA: INVITÁ, invít, verb I. tranzitiv A ruga (pe cineva) să se prezinte undeva sau să asiste, să participe la ceva; a chema, a convoca; a pofti, a îmbia. Mă întreb dacă a fost nuntă ori cumetrie de la care dumneata să lipsești. – Ba aș păcătui dacă n-aș recunoaște că totdeauna am fost invitat. SADOVEANU, P. M. 23. Îmi dai voie să te poftesc oleacă în casă și să te invit la un pahar cu apă și la o dulceață? C. PETRESCU, Î. II 167. Invită-i să vie aice ca să parlamentăm împreună. ALECSANDRI, T. I 249. ♦ A soma. Te invit să taci. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INVITA: INVITA verb 1. a chema, a pofti. (I-a invita să meargă la el.) 2. a (se) îmbia, a (se) pofti, (grecism învechit) a (se) proscalisi. (Se invita unul pe altul la petrecere.) 3. a pofti, a ruga, a solicita. (Îl invita să intre.) 4. a chema, a convoca, (învechit, în Transilvania și Banat) a conchema. (I-a invita la direcție, la miliție.) 5. a chema, a provoca, (învechit) a provocarisi. (Îl invita la luptă.) 6. (juridic) a chema, a cita, (învechit, în Transilvania) a soroci. (L-a invita în fața instanței.) 7. a soma. (Te invita să-ți vezi de treabă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru învita: învitá (învitéz, învitát), verb – 1. A incita, a stimula. – 2. A provoca, a ațîța. – 3. (reflexiv) A se reuni, a se întruni. latina invitāre (Pușcariu 903; Candrea-Dens., 898; Tiktin; DAR). învechit, se aude încă în unele regiuni; a fost înlocuit aproape complet de dubletul său invita, verb (a pofti), din limba franceza inviter. – derivat învitător, adjectiv (instigator); învitătură, substantiv feminin (învechit, instigare). Forme diferite ale cuvantului invita: învitéz invitaînv Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru învita: învitá, învít, verb I (învechit) 1. a îndemna la ceva. 2. a provoca, a instiga, a ațâta, a întărâta, a asmuți, a intriga, a băga fitiluri. 3. a născoci, a produce. 4. a se strânge laolaltă spre a porni împotriva cuiva; a se îngloti, a se pâlcui, a se înceti. 5. a deștepta în cineva dorința, pofta de a face ceva, a deschide apetitul pentru ceva (de ex. unei vaci i se face de taur). Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A INVITA invit: A INVITÁ invít tranzitiv 1) (persoane) A chema în mod politicos; a solicita printr-o invitație; a pofti. 2) figurat (persoane) A impune în mod categoric și insistent; a obliga prin amenințare; a soma. /<fr. inviter, latina invitare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVITA: INVITÁ, invít, verb I. tranzitiv A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieși. – Din limba franceza inviter, latina invitare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVITA: INVITÁ, invít, verb I. tranzitiv A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieși. – Din limba franceza inviter, latina invitare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVITA: INVITÁ verb trecut a ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a pofti; a chema, a convoca. (< limba franceza inviter, latina invitare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVITA: INVITÁ verb I. trecut A pofti; a chema. ♦ A chema insistent, a soma. [P.i. invít. / < limba franceza inviter, italiana , latina invitare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVITĂ: INVÍTĂ substantiv feminin (La jocul de cărți, la scrimă) Deschidere. [< limba franceza invite]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVITĂ: INVÍTĂ substantiv feminin (la jocul de cărți, la scrimă) deschidere. (< limba franceza invite) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru invita: invitá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu invít, persoana a treia singular: el / ea și plural invítă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru invita: invitá (a invita) verb, indicativ prezent 3 invítă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INVITA INVIT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL invita Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului invita dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I-a invita să meargă la el. Se invita unul pe altul la petrecere. Îl invita să intre. I-a invita la direcție, la miliție. Îl invita la luptă. L-a invita în fața instanței. Te invita să-ți vezi de treabă. Se invita unul pe altul la petrecere. I-a invita la direcție, la poliție. Invitá a invita verb, indicativ prezent 3 invítă. |
GRAMATICA cuvântului invita? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului invita. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul invita poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE invita? Vezi cuvântul invita desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul invita?[ in-vi-ta ] Se pare că cuvântul invita are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL invita |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Afară din cale sau din cale-afară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul invita se conjugă: ei ele invítă
