 | as |
|
| înveli [ în-ve-li ] VEZI SINONIME PENTRU înveli PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a inveli în mai multe dicționareDefinițiile pentru a inveli din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înveli (forma la infinitiv) A înveli conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELÍ, învelesc, verb IV. tranzitiv 1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») A acoperi; (urmat de determinări introduse prin prepoziție «în») a înfășura. A învelit copilul cu plapuma. A învelit pachetul în hîrtie. ▭ Ofițerul de cuart, învelit în mantaua de ploaie, controlează cercetător busola. BART, S. M. 16. A întîlnit doi tineri călări, care se îndreptau în fuga cailor spre dealul Catalinei, din care a cunoscut pe Dragomir curteanul, iar pe celălalt nu l-a putut videa, fiind învelit cu mantaua. NEGRUZZI, S. I 108. • figurat [Boul] pornește cu pași grei, se apropie de stăpîn, pînă cînd îl învelește în umbra trupului lui trudit, ca într-o pînză răcoroasă. GÎRLEANU, L. 39. (Fără determinare) Soarele e galben, norii-l învelesc, Rîurile albe în sînge roșesc. BOLINTINEANU, O. 10. • reflexiv De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mă-nveli. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 464. (Cu pronunțare regională) Făt-Frumos își spălă fața în baia de lacrîmi, apoi învălindu-se în mantaua ce i-o țăsuse... se culcă. EMINESCU, N. 29. ♦ (Cu privire la cărți sau caiete) A acoperi scoarțele cu hîrtie; a îmbrăca. 2. (Cu privire la case) A acoperi cu țiglă, tablă etc. Casa noastră e învelită cu șindrilă. STANCU, despre 295. Casele învălite cu argint... strălucea la soare. ISPIRESCU, L. 300. 3. (Cu privire la foc) A acoperi cu un strat de pămînt, de cenușă etc., pentru a face să ardă mocnit; a învălui. Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit Și prin satul adormit Doar verb reflexiv:un cîne-n somn mai latră Răgușit. COȘBUC, P. I 48. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELÍ, învelesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. ♦ tranzitiv A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ tranzitiv A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. ♦ tranzitiv A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. 2. tranzitiv A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. – conform limba slavă (veche) valiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELÍ, învelesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. ♦ tranzitiv A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ tranzitiv A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. ♦ tranzitiv A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. 2. tranzitiv A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. – conform limba slavă (veche) valiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELI verb 1. a (se) acoperi, a (se) înfășura, (învechit și popular) a (se) coperi, (popular) a (se) învălui, (învechit și regional) a (se) astruca. (S-a inveli cu plapuma și s-a culcat.) 2. a (se) acoperi, a (se) îmbrăca, (învechit și popular) a (se) coperi. (A inveli o carte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNVELI: A ÎNVELÍ a inveliésc tranzitiv 1) A acoperi cu ceva de asupra sau de jur împrejur. 2) (urzeală) A înfășura pe sulul dinapoi al războiului de țesut. /în + limba slavă (veche) valiti Forme diferite ale cuvantului a inveli: a inveliésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înveli: învelí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înveleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înveleáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înveli: învelí (a inveli) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înveleá; conjunctiv prezent 3 să înveleáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A înveli: A (se) înveli ≠ a (se) dezveli Forme diferite ale cuvantului a inveli: a invelise Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A înveli: A înveli ≠ a dezveli Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INVELI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A înveli Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a înveli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a a înveli cu plapuma și s-a culcat. A a înveli o carte. S-a a înveli cu plapuma. A ÎNVELÍ a înveliésc tranzitiv 1 A acoperi cu ceva de asupra sau de jur împrejur. învelí a a înveli verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înveleá; conjunctiv prezent 3 să înveleáscă. |
GRAMATICA cuvântului A înveli? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a înveli. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A înveli poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înveli? Vezi cuvântul înveli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înveli?[ în-ve-li ] Se pare că cuvântul înveli are trei silabe |