 | as |
|
| Intona [ in-to-na ] VEZI SINONIME PENTRU intona PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a intona în mai multe dicționareDefinițiile pentru a intona din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a întona (forma la infinitiv) A întona conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTONA: INTONÁ, intonez, verb I. tranzitiv 1. (Cu privire la o bucată muzicală) A executa, a cînta. Uriașa fanfară compusă din 1000 de instrumentiști intonează «Onorul la general», SCÎNTEIA, 1953, nr. 2749. Noaptea este foarte rece; Iar afar-un călător Prin furtuna nopții trece, Intonînd cîntări de dor. BOLINTINEANU, O. 93. Intonează-o psalmodie. NEGRUZZI, S. II 123. 2. A accentua, a rosti (un cuvînt, o frază) cu un anumit ton. – prezent industrie și: (învechit) intón (ALECSANDRI, P. A. 111). – Variantă: întoná (ODOBESCU, S. III 80) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A INTONA: A INTONÁ a intonaéz tranzitiv 1) (piese muzicale) A începe indicând tonul melodiei. 2) A cânta încet și fără cuvinte, ca pentru sine; a îngâna; a fredona; a murmura. 3) (compoziții muzicale) A interpreta în mod solemn. 4) (cuvinte, fraze etc.) A rosti cu un ton specific. /<fr. entonner[1] Forme diferite ale cuvantului a intona: a intonaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTONA: INTONÁ, intonez, verb I. tranzitiv 1. A cânta începutul unui cântec, a da tonul pentru începerea unui cântec; prin generalizare a executa un cântec, o melodie solemnă; a cânta. 2. A accentua, a rosti cu un anumit ton un cuvânt, o frază. [Variante: (popular) întoná verb I] – Din italiana intonare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTONA: INTONÁ, intonez, verb I. tranzitiv 1. A cânta începutul unui cântec, a da tonul pentru începerea unui cântec; prin generalizare a executa un cântec; a cânta. 2. A accentua, a rosti cu un anumit ton un cuvânt, o frază. [Variante: (popular) întoná verb I] – Din italiana intonare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTONA: INTONÁ verb I. trecut 1. A cânta, a executa (o bucată muzicală). 2. A rosti, a spune (un cuvânt, o propoziție etc.) cu un anumit ton. [P.i. -nez și intón, variantă întona verb I. / < italiana intonare, conform limba franceza entonner]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INTONA: INTONA verb 1. (muzică) a cînta, a executa, a interpreta, (popular) a glăsui, a spune, a viersui, a zice, (învechit) a glăsi, a juca. (A intona o melodie, o doină.) 2. a modula. (intona cuvintele.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTONA: INTONÁ verb trecut 1. a cânta, a executa (o bucată muzicală). 2. a rosti, a spune (un cuvânt, o propoziție) cu un anumit ton. (< italiana intonare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru intona: intoná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu intonéz, persoana a treia singular: el / ea și plural intoneáză[1] Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru intona: intoná (a intona) verb, indicativ prezent 3 intoneáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTONA: ÎNTONÁ verb IV vezi intona. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNTONA: ÎNTONÁ verb I. vezi intona. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTONA: ÎNTONÁ verb IV vezi intona. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTONA: ÎNTONÁ verb I vezi intona. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INTONA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNTONA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întona dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A INTONÁ Întonaéz tranzitiv 1 piese muzicale A începe indicând tonul melodiei. A Întona o melodie, o doină. Întona cuvintele. Întona cuvintele. Intoná a Întona verb, indicativ prezent 3 intoneáză. |
GRAMATICA cuvântului ÎNTONA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întona. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNTONA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE intona? Vezi cuvântul intona desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul intona?[ in-to-na ] Se pare că cuvântul intona are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNTONA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Rezervă succesorală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul intona se conjugă: ei ele intoneáză[1]
