 | as |
|
| întinge [ în-tin-ge ] VEZI SINONIME PENTRU întinge PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a intinge inting în mai multe dicționareDefinițiile pentru a intinge inting din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a întinge (forma la infinitiv) A întinge conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTINGE: ÎNTÍNGE, întíng, verb III. tranzitiv (Popular) A muia (pîine sau mămăligă) în grăsime, în sos etc. pentru a mînca. Înghițea felie după felie și întingea în topitură bucăți mari de mămăligă, pe care le căptușea apoi cu brînză. SADOVEANU, B. 95. • absolut Moș Căpățînă începu a întinge și el în mojdeiul pe sfîrșite. HOGAȘ, M. N. 197. Decît să înting în unt Și să mă uit în pămînt, Mai bine-oi întinge-n sare Și m-oi uita la soare. SEVASTOS, N. 28. ♦ (Cu privire la alte obiecte) A muia ușor într-un lichid. Condicaru în picioare îi citea jălbile, întingînd, din verb reflexiv:eme în verb reflexiv:eme, condeiul de pană de gîscă în călimările de la brîu. GHICA, S. 7. – Forme gramaticale: perfectul simplu întinsei, participiu întins. – Variantă: tínge (DUMITRIU, N. 17) verb III. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru întinge: întínge (întíng, întíns), verb – A muia, a îmbiba. latina tĭngĕre (Pușcariu 886; REW 4504; DAR), conform italiana tingere, limba franceza teindre, spaniolă teñir, portugheză tingir. În parte omonim al lui întinde, datorită omonimiei participiu întins (ca în cazul lui încinge cu încinde); totuși, nu pare atît de rar cum presupune DAR, în limba actuală. – derivat întinsoare, substantiv feminin (mîncare cu sos sau grăsime, care se mănîncă întingînd). Forme diferite ale cuvantului intinge: întíng înt Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întinge: întínge (a intinge) (a muia) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele întíng, persoana întâi plural: noi întíngem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu întinséi, persoana întâi plural: noi întínserăm; conjunctiv prezent 3 să întíngă; gerunziu întingấnd; participiu întíns Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întinge: întínge verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele întíng, persoana întâi plural: noi întíngem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu întinséi, persoana întâi plural: noi întínserăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural întíngă; gerunziu întingând; participiu întíns Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTINGE: ÎNTÍNGE, întíng, verb III. tranzitiv (popular) A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare. ♦ A muia ușor într-un lichid. [perfectul simplu întinsei, participiu întins] – latina intingere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTINGE: ÎNTÍNGE, întíng, verb III. tranzitiv (popular) A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare. ♦ A muia ușor într-un lichid. [perfectul simplu întinsei, participiu întins] – latina intingere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNTINGE înting: A ÎNTÍNGE întíng tranzitiv fam. (pâinea, mămăliga etc.) A muia într-un produs alimentar (mai ales lichid). a intinge inting mămăliga în mujdei. a intinge inting pâinea în sare. /<lat. intingere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ÎNTINGE: ÎNTINGE, Ignat (Sur IV), < verb a întinge. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru întinge: întinge verb vezi ÎNMUIA. MUIA. UDA. UMEZI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INTINGE INTING' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL întinge Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întinge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii întínge a întinge a muia popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele întíng, persoana întâi plural: noi întíngem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu întinséi, persoana întâi plural: noi întínserăm; conjunctiv prezent 3 să întíngă; gerunziu întingấnd; participiu întíns. întinge mămăliga în mujdei. întinge pâinea în sare. |
GRAMATICA cuvântului întinge? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întinge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul întinge poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE întinge? Vezi cuvântul întinge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întinge?[ în-tin-ge ] Se pare că cuvântul întinge are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL întinge |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: După toate probabilitățile?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
