 | as |
|
| însufleţi [ în-su-fle-ţi ] VEZI SINONIME PENTRU însufleţi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a insufleti în mai multe dicționareDefinițiile pentru a insufleti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a însufleți (forma la infinitiv) A însufleți conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNSUFLEȚI: ÎNSUFLEȚÍ, însuflețesc, verb IV. tranzitiv 1. A stimula, a da avînt, a imprima un elan vital, o putere vie, un îndemn; a îmboldi, a provoca la acțiune. Întreaga mișcare comunistă și muncitorească revoluționară internațională este însuflețită de mărețele idei leniniste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563. • (Poetic) Codrul prinse a vui, Brazii a-și însufleți. ALECSANDRI, P. A. 133. ♦ reflexiv A prinde viață. Terasa de granit înaltă părea-n lumină că plutește Și pe un cîntec de teorbă că urcă și se-nsuflețește. MACEDONSKI, O. I 229. ♦ reflexiv A se înviora, a se anima. Convorbirea se însuflețea cînd treceau cu toții într-o sufragerie scînteietoare, cu mese pline de gustări alese și de vinuri. SADOVEANU, E. 102. 2. figurat A preface ceva inert sau mohorît în ceva viu, strălucitor, dinamic. Soarele însuflețea cu lumina de aur idealizat a razelor sale picăturile mari și grele de rouă curată, care atîrnau pe vîrful negru-verde al fiecărei frunze mici și ascuțite de brad. HOGAȘ, M. N. 179. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNSUFLEȚI: ÎNSUFLEȚI verb 1. a învia, a (se) scula, (învechit) a (se) deștepta, a (se) ridica. (Morții nu se mai insufleti.) 2. a (se) anima, a (se) înviora. (Atmosfera s-a mai insufleti.) 3. a (se) entuziasma, a (se) înflăcăra, a (se) pasiona, (figurat) a (se) aprinde, a (se) încălzi, (rar figurat) a (se) învăpăia. (Proiectul l-a insufleti.) 4. a îmbărbăta, a încuraja, a îndemna, a stimula, a susține, (învechit) a insufla, a mîngîia, a semeți. (Ce vă insufleti în luptă?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNSUFLEȚI: A ÎNSUFLEȚÍ a insufletiésc tranzitiv 1) A face să se însuflețească; a înflăcăra; a entuziasma; a antrena; a electriza; a exalta; a anima. 2) (personaje din basme) A înzestra cu suflet; a face să capete viață. 3) figurat A transforma din mohorât în vesel, strălucitor. Soarele a insufletiea livada. [silabe -su-fle-] /în + suflet Forme diferite ale cuvantului a insufleti: a insufletiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNSUFLEȚI: ÎNSUFLEȚÍ, însuflețesc, verb IV. tranzitiv 1. A da viață. ♦ figurat A stimula, a da impuls, avânt. ♦ reflexiv A prinde viață; a se înviora, a se anima. 2. figurat A preface ceva inert în ceva viu, dinamic. – În + suflet. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNSUFLEȚI: ÎNSUFLEȚÍ, însuflețesc, verb IV. tranzitiv 1. A da viață. ♦ figurat A stimula, a da impuls, avânt. ♦ reflexiv A prinde viață; a se înviora, a se anima. 2. figurat A preface ceva inert în ceva viu, dinamic. – În + suflet. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru însufleți: însuflețí verb (silabe -fle-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele însuflețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea însuflețeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural însuflețeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru însufleți: însuflețí (a insufleti) (-su-fle-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele însuflețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea însuflețeá; conjunctiv prezent 3 să însuflețeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INSUFLETI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL însufleți Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului însufleți dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Morții nu se mai însufleți. Atmosfera s-a mai însufleți. Proiectul l-a însufleți. Ce vă însufleți în luptă?. A ÎNSUFLEȚÍ însuflețiésc tranzitiv 1 A face să se însuflețească; a înflăcăra; a entuziasma; a antrena; a electriza; a exalta; a anima. Soarele însuflețiea livada. Atmosfera s-a mai însufleți. Ce vă însufleți în luptă?. însuflețí a însufleți -su-fle- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele însuflețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea însuflețeá; conjunctiv prezent 3 să însuflețeáscă. |
GRAMATICA cuvântului însufleți? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului însufleți. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul însufleți poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE însufleţi? Vezi cuvântul însufleţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul însufleţi?[ în-su-fle-ţi ] Se pare că cuvântul însufleţi are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL însufleți |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-l ierta pe cineva dumnezeu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
