|
înrobi [ în-ro-bi ] VEZI SINONIME PENTRU înrobi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a inrobi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a inrobi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a înrobi (forma la infinitiv) A înrobi conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNROBI: ÎNROBÍ, înrobesc, verb IV. tranzitiv A supune, a aservi; a robi. În goană după obținerea de profituri maxime, imperialiștii înrobesc și jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste țări. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNROBI: A ÎNROBÍ a inrobiésc tranzitiv (popoare, țări, teritorii) A lua în stăpânire (prin putere armată); a face să piardă independența; a supune; a îngenunchea; a subjuga; a aservi; a înfeuda. /în + a robi Forme diferite ale cuvantului a inrobi: a inrobiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNROBI: ÎNROBI verb 1. a robi, (învechit) a prăda. (A inrobi un prizonier.) 2. a aservi, a robi. a subjuga, a supune, (figurat) a înfeuda, a îngenunchea. (A inrobi un popor străin.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înrobi: înrobí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înrobésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înrobeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înrobeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înrobi: înrobí (a inrobi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înrobésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înrobeá; conjunctiv prezent 3 să înrobeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNROBI: ÎNROBÍ, înrobesc, verb IV. tranzitiv A supune, a robi, a subjuga, a aservi. – În + rob. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNROBI: ÎNROBÍ, înrobesc, verb IV. tranzitiv A supune, a robi, a subjuga, a aservi. – În + rob. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A înrobi: A înrobi ≠ a dezrobi, a elibera Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INROBI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A înrobi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a înrobi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ÎNROBÍ a înrobiésc tranzitiv popoare, țări, teritorii A lua în stăpânire prin putere armată; a face să piardă independența; a supune; a îngenunchea; a subjuga; a aservi; a înfeuda. A a înrobi un prizonier. A a înrobi un popor străin. înrobí a a înrobi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înrobésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înrobeá; conjunctiv prezent 3 să înrobeáscă. A a înrobi un prizonier. |
GRAMATICA cuvântului A înrobi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a înrobi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A înrobi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înrobi? Vezi cuvântul înrobi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înrobi?[ în-ro-bi ] Se pare că cuvântul înrobi are trei silabe |