|
înrăutăţi [ în-ră-u-tă-ţi ] VEZI SINONIME PENTRU înrăutăţi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a inrautati în mai multe dicționareDefinițiile pentru a inrautati din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a înrăutăți (forma la infinitiv) A înrăutăți conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNRĂUTĂȚI: ÎNRĂUTĂȚÍ, înrăutățesc, verb IV. tranzitiv 1. A face ca ceva să devină mai rău, a agrava. Crizele periodice de supraproducție înrăutățesc și mai mult situația clasei muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 102. • reflexiv Muncitorii englezi cer sporirea salariilor și pornesc la lupta grevistă pentru a obține această revendicare pentru că nivelul lor de trai se înrăutățește necontenit. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2857. 2. (Rar) A face să devină rău, a înrăi. Sălbătăci și înrăutăți... taurul... pînă într-atît, încît nu se mai putea apropia nimeni de dînsul. ISPIRESCU, U. 45. – Pronunțat: -ră-u-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNRĂUTĂȚI: ÎNRĂUTĂȚI verb 1. (figurat) a se strica, (familial figurat) a se zbîrli. (verb reflexiv:emea s-a inrautati.) 2. a (se) agrava, a (se) înrăi, (grecism învechit) a (se) prohorisi. (Boala i s-a inrautati.) 3. a (se) agrava, a (se) îngreuia. (Situația infractorului s-a inrautati.) 4. a (se) înăspri. (Relațiile dintre ei s-au inrautati.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înrăutăți: înrăutățí verb (silabe -ră-u-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înrăutățésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înrăutățeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înrăutățeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înrăutăți: înrăutățí (a inrautati) (-ră-u-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înrăutățésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înrăutățeá; conjunctiv prezent 3 să înrăutățeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNRĂUTĂȚI: ÎNRĂUTĂȚÍ, înrăutățesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) face (mai) rău, a (se) agrava. [ pronunție: -ră-u-] – În + răutate. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNRĂUTĂȚI: ÎNRĂUTĂȚÍ, înrăutățesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) face (mai) rău, a (se) agrava. [ pronunție: -ră-u-] – În + răutate. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNRĂUTĂȚI: A ÎNRĂUTĂȚÍ a inrautatiésc tranzitiv A face să se înrăutățească; a complica; a agrava; a înăspri. /în + răutate Forme diferite ale cuvantului a inrautati: a inrautatiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A înrăutăți: A (se) înrăutăți ≠ a (se) ameliora, a (se) îmbunătăți, a (se) remedia Forme diferite ale cuvantului a inrautati: a inrautatise Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INRAUTATI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A înrăutăți Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a înrăutăți dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Verb reflexiv:emea s-a a înrăutăți. Boala i s-a a înrăutăți. Situația infractorului s-a a înrăutăți. Relațiile dintre ei s-au a înrăutăți. Verb reflexiv:emea s-a a înrăutăți. Situația infractorului s-a a înrăutăți. Relațiile dintre ei s-au a înrăutăți. înrăutățí a a înrăutăți -ră-u- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înrăutățésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înrăutățeá; conjunctiv prezent 3 să înrăutățeáscă. A ÎNRĂUTĂȚÍ a înrăutățiésc tranzitiv A face să se înrăutățească; a complica; a agrava; a înăspri. |
GRAMATICA cuvântului A înrăutăți? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a înrăutăți. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A înrăutăți poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înrăutăţi? Vezi cuvântul înrăutăţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înrăutăţi?[ în-ră-u-tă-ţi ] Se pare că cuvântul înrăutăţi are cinci silabe |