 | as |
|
| înnebuni [ în-ne-bu-ni ] VEZI SINONIME PENTRU înnebuni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a innebuni în mai multe dicționareDefinițiile pentru a innebuni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înnebuni (forma la infinitiv) A înnebuni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNNEBUNI: ÎNNEBUNÍ, înnebunesc, verb IV. intranzitiv A-și pierde facultățile mintale, a ajunge nebun; (prin exagerare) a deveni zăpăcit, aiurit. Pe pustiul țărm al mării stă cu părul despletit Toamna, ca o călătoare care a înnebunit. despre BOTEZ, P. O. 50. Trăia la praguri, și-n nevoi Că-n urm-o-nnebunit. COȘBUC, P. I 229. • Expresia: (Familiar) Ai înnebunit? exprimă mirarea și blamul față de vorba sau purtarea nepotrivită a interlocutorului. • tranzitiv L-a înnebunit frica. (expresie; familiar) Nu mă-nnebuni! exclamație folosită cînd se spun lucruri de necrezut, care te uimesc, te minunează. Nu mă-nnebuni, onorabile! Dumneata ești? CARAGIALE, O. I 81. Au făcut verb reflexiv:o bazaconie la d-ta în casă?... nu mă-nnebuni! ALECSANDRI, T. 993. ♦ tranzitiv A plictisi, a agasa. Ei, destul acuma, lasă, nu ne mai înnebuni. CONTEMPORANUL, I 163. • Expresia: A înnebuni de cap (pe cineva) = a zăpăci (pe cineva). – Variantă: nebuní (RETEGANUL, P. IV 49, EMINESCU, N. 9, NEGRUZZI, S. I 32) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNNEBUNI: A ÎNNEBUNÍ a innebuniésc 1. intranzitiv A deveni nebun; a pierde facultatea de a judeca normal; a se scrânti; a se sminti; a se aliena. • Ai a innebuniit? exclamație de dezaprobare față de ceea ce zice sau face cineva. a innebuni după cineva (sau după ceva) a dori foarte mult pe cineva sau ceva. 2. tranzitiv A scoate din starea normală; a ameți; a zăpăci; a buimăci. a innebuni de cap pe cineva. • Nu mă a innebuni! se spune pentru a-și exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. /în + nebun Forme diferite ale cuvantului a innebuni: a innebuniésc a innebuni1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNNEBUNI: ÎNNEBUNÍ, înnebunesc, verb IV. intranzitiv A fi atins de nebunie, de demență; a deveni nebun; a se aliena; (prin exagerare) a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. • tranzitiv Durerea l-a înnebunit. • Expresia: (tranzitiv) Nu mă-nnebuni!, se spune cuiva pentru a exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. ♦ tranzitiv A face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine; a agasa, a enerva. – În + nebun. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNNEBUNI: ÎNNEBUNÍ, înnebunesc, verb IV. intranzitiv A-și pierde facultățile mintale; a deveni nebun; a se aliena; (prin exagerare) a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. • tranzitiv Durerea l-a înnebunit. • Expresia: (tranzitiv) Nu mă-nnebuni!, se spune cuiva pentru a exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. ♦ tranzitiv A face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine; a agasa, a enerva. – În + nebun. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNNEBUNI: ÎNNEBUNI verb (medicina) a se aliena, a se sminti, a se țicni, (popular și fam.) a (se) strechea, (Transilvania, Maramures și Banat) a (se) bolînzi, (prin Muntenia) a primi, (Moldova) a sturluiba, a zăluzi, a (se) zărghi, (familial) a căpia, (figurat) a se scrînti, a se trăsni, a se țăcăni. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNNEBUNI: A ÎNNEBUNI a da benga în cineva, a se dili, a o lua razna, a mânca ceapa ciorii, a mânca ciuperci, a-și pierde mințile, a i se pune piticul, a i se răsturna (cuiva) cloșca, a se scrânti, a se sona, a se țăcăni, a se țicni, a se ușchi. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înnebuni: înnebuní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înnebunésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înnebuneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înnebuneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înnebuni: înnebuní (a innebuni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înnebunésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înnebuneá; conjunctiv prezent 3 să înnebuneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INNEBUNI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înnebuni Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înnebuni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ÎNNEBUNÍ înnebuniésc 1. • Ai înnebuniit? exclamație de dezaprobare față de ceea ce zice sau face cineva. înnebuni după cineva sau după ceva a dori foarte mult pe cineva sau ceva. înnebuni de cap pe cineva. • Nu mă înnebuni! se spune pentru a-și exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. înnebuní a înnebuni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înnebunésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înnebuneá; conjunctiv prezent 3 să înnebuneáscă. |
GRAMATICA cuvântului înnebuni? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înnebuni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înnebuni poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înnebuni? Vezi cuvântul înnebuni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înnebuni?[ în-ne-bu-ni ] Se pare că cuvântul înnebuni are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL înnebuni Inţelegi mai uşor cuvântul înnebuni dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A înnebuni de cap pe cineva = a zăpăci pe cineva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înnebuni |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i intra cuiva ceva pe-o ureche și a-i ieși pe alta sau pe cealaltă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
