 | as |
|
| înmărmuri [ în-măr-mu-ri ] VEZI SINONIME PENTRU înmărmuri PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a inmarmuri în mai multe dicționareDefinițiile pentru a inmarmuri din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înmărmuri (forma la infinitiv) A înmărmuri conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNMĂRMURI: ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, verb IV. intranzitiv (În basme) A se face de piatră; (sens curent) a rămîne nemișcat, încremenit (de obicei din cauza unei emoții puternice); a înlemni, a încremeni. N-ai fost a mea, dar tremur, de parcă te-am pierdut, Și-nmărmuresc cu ochii în întuneric, mut. CERNA, P. 12. Duios gîndind la tine, rămîn pierdut în loc, Înmărmurind la gîndul nespusului noroc. PĂUN-PINCIO, P. 82. Norii cerului înmărmuriră și se făcură palat sur și frumos. EMINESCU, N. 27. • tranzitiv factitiv Răspunse... cu atîta hotărîre, încît adesea înmărmurea pe iscusiții ei judecători. ODOBESCU, S. I 17. Tonul ei înmărmurește P-ai pădurilor tirani. ALEXANDRESCU, M. 281. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNMĂRMURI: ÎNMĂRMURI verb 1. a împietri, a încremeni, a înlemni, a înțepeni, a (se) petrifica, (învechit și popular) a mărmuri, (Moldova și Bucovina) a (se) întrecleți, (prin Transilvania și Banat) a merei, (figurat) a (se) înțeleni. (Un personaj de basm care a inmarmuri.) 2. a împietri, a încremeni, a înlemni, a înțepeni, a paraliza, (învechit și popular) a mărmuri, (figurat) a îngheța. (A inmarmuri de spaimă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNMĂRMURI: A ÎNMĂRMURÍ a inmarmuriésc 1. intranzitiv 1) A-și pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unei emoții puternice); a rămâne nemișcat; a încremeni; a înlemni; a împietri. a inmarmuri de groază. 2) A deveni stană (de piatră). 2. tranzitiv popular A preface în stană (de piatră). /în + marmură Forme diferite ale cuvantului a inmarmuri: a inmarmuriésc a inmarmuri1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNMĂRMURI: ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, verb IV. intranzitiv și tranzitiv A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri. ♦ (În basme) A (se) transforma în piatră. – În + marmură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNMĂRMURI: ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, verb IV. intranzitiv și tranzitiv A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri. ♦ (În basme) A (se) transforma în piatră. – În + marmură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înmărmuri: înmărmurí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înmărmurésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înmărmureá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înmărmureáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înmărmuri: înmărmurí (a inmarmuri) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înmărmurésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înmărmureá; conjunctiv prezent 3 să înmărmureáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INMARMURI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înmărmuri Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înmărmuri dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un personaj de basm care a înmărmuri. A înmărmuri de spaimă. A ÎNMĂRMURÍ înmărmuriésc 1. înmărmuri de groază. A înmărmuri de spaimă. înmărmurí a înmărmuri verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înmărmurésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înmărmureá; conjunctiv prezent 3 să înmărmureáscă. |
GRAMATICA cuvântului înmărmuri? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înmărmuri. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înmărmuri poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înmărmuri? Vezi cuvântul înmărmuri desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înmărmuri?[ în-măr-mu-ri ] Se pare că cuvântul înmărmuri are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înmărmuri |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și vedea visul cu ochii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
