 | as |
|
| înfiinţa [ în-fi-in-ţa ] VEZI SINONIME PENTRU înfiinţa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a infiinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a infiinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înființa (forma la infinitiv) A înființa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFIINȚA: ÎNFIINȚÁ, înființez, verb I. 1. tranzitiv A face să ia ființă, a da ființă, a crea, a funda, a întemeia, a institui, a alcătui, a constitui. La Iași a fost înființată, în timpul domniei lui Vasile Lupu, «Academia Domnească» de la Trei Ierarhi. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872. Oastea... o înființă tot din oameni unul și unul. ISPIRESCU, M. vezi 5. Alexandru I... înființează o ierarhie bisericească și politică. NEGRUZZI, S. I 271. • reflexiv pasiv În timpul lui Brîncoveanu s-au înființat patru tipografii noi în țară. istorie R.P.R. 211. 2. reflexiv (Despre oameni, uneori cu o ușoară nuanță peiorativă) A apărea într-un loc (pe neașteptate); a se prezenta, a se înfățișa. În sfîrșit, duminecă înainte de amiazi se înființâ în strada Argintari. REBREANU, R. I 179. Mă arătai mirat că se înființaseră cu toții așa devreme. M. I. CARAGIALE, C. 9. Se ține concurs... Se-nțelege că Niță n-a lipsit a se înființa la verb reflexiv:eme. CARAGIALE, M. 135. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFIINȚA: ÎNFIINȚA verb 1. a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a întemeia, a organiza, (astăzi rar) a statornici, (învechit) a sădi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism învechit) a sistisi, (figurat) a urzi. (A infiinta corpul grănicerilor.) 2. a întemeia, (învechit) a așeza. (Au infiinta un nou sat.) 3. a alcătui, a constitui, a crea, a desemna, a forma, a institui, a numi, a organiza, a stabili, (învechit) a tocmi. (A infiinta o comisie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFIINȚA: ÎNFIINȚÁ, înființez, verb I. 1. tranzitiv A face să ia ființă; a crea, a întemeia, a funda, a alcătui. 2. reflexiv (Despre oameni) A se prezenta, a se înfățișa undeva (pe neașteptate). – În + ființă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFIINȚA: ÎNFIINȚÁ, înființez, verb I. 1. tranzitiv A face să ia ființă; a crea, a întemeia, a fonda, a alcătui. 2. reflexiv (Despre oameni) A se prezenta, a se înfățișa undeva (pe neașteptate). – În + ființă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNFIINȚA: A ÎNFIINȚÁ a infiintaéz tranzitiv (întreprinderi, instituții, organizații) A face să ia ființă (având temei real); a întemeia; a fonda. [silabe -fi-in-] /în + ființă Forme diferite ale cuvantului a infiinta: a infiintaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înființa: înființá verb (silabe -fi-in-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu înființéz, persoana a treia singular: el / ea și plural înființeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNFIINȚA: ÎNFIINȚÁ verb vezi apărea, arăta, ivi, înfățișa, prezenta. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înființa: înființa verb vezi APĂREA. ARĂTA. IVI. ÎNFĂȚIȘA. PREZENTA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înființa: înființá (a infiinta) (-fi-in-) verb, indicativ prezent 3 înființeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A înființa: A înființa ≠ a lichida, a suprima Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INFIINTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A înființa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a înființa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A a înființa corpul grănicerilor. Au a înființa un nou sat. A a înființa o comisie. A a înființa un așezământ. Au a înființa un nou sat. A ÎNFIINȚÁ a înființaéz tranzitiv întreprinderi, instituții, organizații A face să ia ființă având temei real; a întemeia; a fonda. înființá a a înființa -fi-in- verb, indicativ prezent 3 înființeáză. |
GRAMATICA cuvântului A înființa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a înființa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A înființa poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înfiinţa? Vezi cuvântul înfiinţa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfiinţa?[ în-fi-in-ţa ] Se pare că cuvântul înfiinţa are patru silabe |
La plural verbul înființa se conjugă: ei ele înființeáză