eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a indreptui


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
îndreptui [ în-drep-tu-i ]
VEZI SINONIME PENTRU îndreptui PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a indreptui în mai multe dicționare

Definițiile pentru a indreptui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a îndreptui
Verbul: a îndreptui (forma la infinitiv)
A îndreptui conjugat la timpul prezent:
  • eu îndreptuiesc
  • tu îndreptuiești
  • el ea îndreptuiește
  • noi îndreptuim
  • voi îndreptuiți
  • ei ele îndreptuiesc
VEZI VERBUL a îndreptui CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDREPTUI:
ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (Învechit) A repune pe cineva în drepturile sale, a da cuiva un anumit drept; a îndritui. Cinovnicul... așterne o otnoșănie... prin care îndreptuiește pe Costandin Arbure. ALECSANDRI, T. 1358.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

îndreptui
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndreptui:
îndreptuí (a indreptui) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele îndreptuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea îndreptuiá; conjunctiv prezent 3 să îndreptuiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

îndreptui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndreptui:
îndreptuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele îndreptuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea îndreptuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural îndreptuiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ÎNDREPTUI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDREPTUI:
ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A îndreptăți.

– În + drept + sufix -ui (după îndritui).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNDREPTUI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDREPTUI:
ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A îndreptăți.

– În + drept + sufix -ui (după îndritui).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A ÎNDREPTUI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNDREPTUI:
A ÎNDREPTUÍ a indreptuiiésc tranzitiv popular (persoane) A repune în drepturi. /în + drept + sufix a indreptuiui
Forme diferite ale cuvantului a indreptui: iésc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A INDREPTUI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A ÎNDREPTUI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a îndreptui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
îndreptuí a a Îndreptui învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele îndreptuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea îndreptuiá; conjunctiv prezent 3 să îndreptuiáscă.
A ÎNDREPTUÍ a Îndreptuiiésc tranzitiv popular persoane A repune în drepturi.
/în + drept + sufix a Îndreptuiui.

GRAMATICA cuvântului A ÎNDREPTUI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a îndreptui.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A ÎNDREPTUI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE îndreptui?
    Vezi cuvântul îndreptui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndreptui?
    [ în-drep-tu-i ]
    Se pare că cuvântul îndreptui are patru silabe

    © 2024 qDictionar.com