 | as |
|
| îndatora [ în-da-to-ra ] VEZI SINONIME PENTRU îndatora PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a indatora în mai multe dicționareDefinițiile pentru a indatora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a îndatora (forma la infinitiv) A îndatora conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDATORA: ÎNDATORÁ, îndatorez, verb I. 1. tranzitiv A face (cuiva) un bine, a ajuta (pe cineva); a obliga la recunoștință. Îți mulțumesc încă o dată că m-ai îndatorat la nevoie. CARAGIALE, O. VII 167. Fie, cum verb reflexiv:ei, eu cătam să te îndatorez. ALECSANDRI, T. I 449. Asta vorbă prea mult îl îndatora. PANN, P. vezi II 56. 2. tranzitiv A constrînge pe cineva la ceva; a impune ca o datorie, a obliga. Vezi că atîta cît ai înfăptuit, te îndatorează să-nfăptuiești mai mult? PAS, Z. I 11. Lucrările... la care mă îndatora sarcina mea de deputat. NEGRUZZI, S. I 220. Îl îndatoră să-i spuie tot adevărul. GORJAN, H. I 6. 3. reflexiv A face datorii, a se încurca în datorii; a se împrumuta. Nu-i place să se îndatoreze. ♦ tranzitiv (Cu privire la bunuri materiale) A pune în gaj sau ca amanet pentru o sumă de bani. vezi ipoteca. A îndatorat casele. – Variantă: îndatorí, îndatoresc (CREANGĂ, O. A. 182, ALECSANDRI, T. I 225, NEGRUZZI, S. II 156), verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDATORA: ÎNDATORA verb 1. a se împrumuta, a lua, (învechit) a se aprumuta. (Se indatora cu o sumă.) 2. a obliga. (Serviciul pe care mi l-a făcut mă indatora.) 3. a se angaja, a făgădui, a se însărcina, a se obliga, a promite, (învechit și regional) a jurui, a se prinde, (învechit) a se adeveri, a se apuca, (figurat), a se lega. (Se indatora să facă următoarele...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDATORA: ÎNDATORÁ, îndatorez, verb I. 1. tranzitiv A obliga, a impune ca o datorie. 2. tranzitiv A obliga pe cineva la recunoștință printr-un ajutor dat la nevoie. 3. reflexiv A face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii. ♦ tranzitiv A da un bun în gaj în schimbul unui împrumut. [Variante: îndatorí verb IV] – În + dator. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDATORA: ÎNDATORÁ, îndatorez, verb I. 1. tranzitiv A obliga, a impune ca o datorie. 2. tranzitiv A obliga pe cineva la recunoștință printr-un ajutor dat la nevoie. 3. reflexiv A face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii. ♦ tranzitiv A da un bun în gaj în schimbul unui împrumut. [Variante: îndatorí verb IV] – În + dator. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNDATORA: A ÎNDATORÁ a indatoraéz tranzitiv 1) A obliga moral la recunoștință. Prietenia mă a indatoraează. 2) (persoane) A sili pe baza unei obligații. Regula a indatoraează. 3) (bunuri materiale) A oferi drept garanție în schimbul unui împrumut. 4) A face să se îndatoreze; a face dator. /în + dator Forme diferite ale cuvantului a indatora: a indatoraéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndatora: îndatorá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu îndatoréz, persoana a treia singular: el / ea și plural îndatoreáză; gerunziu îndatorând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndatora: îndatorá (a indatora) verb, indicativ prezent 3 îndatoreáză; gerunziu îndatorấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INDATORA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNDATORA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îndatora dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se Îndatora cu o sumă. Serviciul pe care mi l-a făcut mă Îndatora. Se Îndatora să facă următoarele. A ÎNDATORÁ Îndatoraéz tranzitiv 1 A obliga moral la recunoștință. Prietenia mă Îndatoraează. Regula Îndatoraează. îndatorá a Îndatora verb, indicativ prezent 3 îndatoreáză; gerunziu îndatorấnd. |
GRAMATICA cuvântului ÎNDATORA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îndatora. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNDATORA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îndatora? Vezi cuvântul îndatora desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndatora?[ în-da-to-ra ] Se pare că cuvântul îndatora are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNDATORA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: La mintea omului sau a cocoșului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul îndatora se conjugă: ei ele îndatoreáză
