 | as |
|
| încremeni [ în-cre-me-ni ] VEZI SINONIME PENTRU încremeni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a incremeni în mai multe dicționareDefinițiile pentru a incremeni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a încremeni (forma la infinitiv) A încremeni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCREMENI: ÎNCREMENÍ, încremenesc, verb IV. intranzitiv 1. A rămîne nemișcat (de mirare, de frică, de groază etc.); a înmărmuri, a împietri, a înlemni. Încremeni de groază ca și cînd mișcarea și glasul mulțimii ar fi fost începutul unei noi răzvrătiri. REBREANU, R. II 277. Cînd a dat cu ochii de mine pe loc a încremenit. CREANGĂ, P. 86. Arald încremenise pe calu-i. EMINESCU, O. I 98. • figurat În tăcere, începu să cînte un corn de vînătoare departe, sus, în cer, sub ghețari, unde încremenise o lumină puternică trandafirie. SADOVEANU, O. V 610. Și pe-a degetelor vîrfuri în iatacul tăinuit Intră – unde zidul negru într-un arc a-ncremenit. EMINESCU, O. I 76. • tranzitiv factitiv Frumusețea tînărului, privirile lui pierdute cine știe unde, aerul extatic care-i lumina capul, încremeniră pe omul de afară. CARAGIALE, O. I 317. 2. (Despre lucruri în mișcare) A sta, a se opri locului. Suflările molatice de vînt încremeniră, zgomotul depărtat al văilor frămîntate de vijelia Bistriței amuți. HOGAȘ, DR. II 16. De fiori încremenește Largul apelor adînci. COȘBUC, P. II 12. Soarele părea că încremenise pe loc, încîlcit în crengile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. 120. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCREMENI: ÎNCREMENI verb 1. a împietri, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, a (se) petrifica, (învechit și popular) a mărmuri, (Moldova și Bucovina) a (se) întrecleți, (prin Transilvania și Banat) a merei, (figurat) a (se) înțeleni. (Un personaj din basme care a incremeni.) 2. a împietri, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, a paraliza, (învechit și popular) a mărmuri, (figurat) a îngheța. (A incremeni de spaimă, de uimire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCREMENI: ÎNCREMENÍ, încremenesc, verb IV. intranzitiv 1. A nu mai putea face nici o mișcare, nici un gest (de mirare, de groază etc.); a înlemni, a împietri. ♦ tranzitiv A uimi. 2. (Despre lucruri în mișcare) A sta, a se opri locului. – În + cremene. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCREMENI: ÎNCREMENÍ, încremenesc, verb IV. intranzitiv 1. A nu mai putea face nicio mișcare, niciun gest (de mirare, de groază etc.); a înlemni, a împietri. ♦ tranzitiv A uimi. 2. (Despre lucruri în mișcare) A sta, a se opri locului. – În + cremene. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNCREMENI: A ÎNCREMENÍ a incremeniésc 1. intranzitiv A pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unor emoții puternice); a rămâne nemișcat; a înlemni; a împietri; a înmărmuri. a incremeni de spaimă. 2. tranzitiv A face să rămână nemișcat. /în + cremene Forme diferite ale cuvantului a incremeni: a incremeniésc a incremeni1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încremeni: încremení verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încremenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea încremeneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural încremeneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încremeni: încremení (a incremeni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încremenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea încremeneá; conjunctiv prezent 3 să încremeneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCREMENI: ÎNCREMENÍ verb vezi opri, sta. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru încremeni: încremeni verb vezi OPRI. STA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INCREMENI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL încremeni Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încremeni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un personaj din basme care a încremeni. A încremeni de spaimă, de uimire. A ÎNCREMENÍ încremeniésc 1. încremeni de spaimă. încremení a încremeni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încremenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea încremeneá; conjunctiv prezent 3 să încremeneáscă. |
GRAMATICA cuvântului încremeni? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încremeni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încremeni poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE încremeni? Vezi cuvântul încremeni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încremeni?[ în-cre-me-ni ] Se pare că cuvântul încremeni are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încremeni |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de branșă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
