 | as |
|
| încolţi [ în-col-ţi ] VEZI SINONIME PENTRU încolţi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a incolti în mai multe dicționareDefinițiile pentru a incolti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a încolți (forma la infinitiv) A încolți conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCOLȚI: ÎNCOLȚÍ, încolțesc, verb IV. I. intranzitiv 1. (Despre plante) A da colț, a răsări din pămînt, a germina. A încolțit iarba. ▭ A căzut omătul, a suflat vîntul de primăvară, au încolțit mugurii, a dat frunza. DELAVRANCEA, A. 34. Din tulpina bătrînă și putredă a fagului încolțesc vlăstare tinere și vioaie. RUSSO, O. 27. 2. figurat (Despre idei, sentimente) A apărea, a se forma, a se naște. În același timp, îi încolți în minte o întrebare, ca un cîrlig: ce caută el aici? REBREANU, P. S. 68. Un grăunte de speranță începu să încolțească în mintea ei. BART, E. 241. Și-n piepturile păstorilor tineri, răzimați c-un cot de-o stîncă și c-o mînă pe bîtă, încolțea un dor mai adînc, mai întunecos, mai mare, – dorul voiniciei! EMINESCU, N. 5. II. tranzitiv 1. (Despre animale, mai ales despre lupi sau cîini) A înfige colții în..., a ataca și a mușca; a înconjura din toate părțile, atacînd fără posibilitate de retragere. L-au încolțit cîinii. ▭ Încolțit-a lupul verb reflexiv:eun juncan? AGÎRBICEANU, S. P. 16. Lupii... i-au încolțit o vită. CONTEMPORANUL, VIII 287. 2. figurat (Despre oameni) A prinde la strîmtoare, a strînge în chingi, a înghesui. Acu și subprefectul... a început a-l încolți. SADOVEANU, P. S. 66. Pe mine mă încolțise un autor într-un ungher și-mi spunea viața și operele lui. VLAHUȚĂ, O. A. 226. Dacă se văzu încolțit, spuse tot adevărul. ISPIRESCU, L. 179. • (Despre abstracte) Țipă ascuțit, fără nici o legătură cu învinuirile și întrebările care-l încolțeau. DUMITRIU, vezi L. 45. Femeia, încolțită de spaimă, a început să-i teamă viața. POPA, vezi 313. Într-astă verb reflexiv:eme nunta mergea încetinel și îndelete, oprindu-se pe unde da de umbră și benchetuind pe unde încolțea foamea pe nuntași. POPESCU, B. III 111. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCOLȚI: ÎNCOLȚÍ, încolțesc, verb IV. I. intranzitiv (Despre plante; la persoană 3) A da colț, a răsări din pământ; a germina. ♦ figurat (Despre idei, sentimente) A începe să se dezvolte; a apărea, a se ivi, a se naște. II. tranzitiv A înfige colții pentru a mușca. ♦ A înconjura din toate părțile, fără a mai da posibilitatea de retragere. ♦ figurat (Despre oameni) A prinde pe cineva la strâmtoare; (despre abstracte) a cuprinde, a copleși. – În + colț. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCOLȚI: ÎNCOLȚÍ, încolțesc, verb IV. I. intranzitiv (Despre plante; la persoană 3) A da colț, a răsări din pământ; a germina. ♦ figurat (Despre idei, sentimente) A începe să se dezvolte; a apărea, a se ivi, a se naște. II. tranzitiv A înfige colții spre a mușca. ♦ A înconjura din toate părțile, fără a mai da posibilitate de retragere. ♦ figurat (Despre oameni) A prinde pe cineva la strâmtoare; (despre abstracte) a cuprinde, a copleși. – În + colț. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNCOLȚI: A ÎNCOLȚÍ2 persoană 3 a incoltiéște intranzitiv 1) (despre semințe, tuberculi, bulbi etc.) A da colț; a germina. Plantele au a incoltiit. 2) figurat (despre atitudini, sentimente, idei etc.) A începe să se contureze; a prinde consistență; a înmuguri; a se deștepta; a se înfiripa. a incolti un grăunte de speranță. /în + colț Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNCOLȚI: A ÎNCOLȚÍ1 a incoltiésc tranzitiv 1) (despre unele animale) A apuca cu colții. 2) (despre ființe) A înconjura amenințător din toate părțile. 3) figurat (despre persoane) A ataca cu vehemență și răutate. /în + colț Forme diferite ale cuvantului a incolti: a incoltiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încolți: încolțí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încolțésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea încolțeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural încolțeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încolți: încolțí (a incolti) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încolțésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea încolțeá; conjunctiv prezent 3 să încolțeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCOLȚI: ÎNCOLȚI verb (botanică) a germina, a ieși, a miji, a răsări. (Plantele au incolti.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru încolți: încolți verb vezi APĂREA. ARĂTA. IVI. MUȘCA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCOLȚI: ÎNCOLȚÍ verb vezi germina. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INCOLTI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNCOLȚI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încolţi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ÎNCOLȚÍ2 persoană 3 ÎncolȚiéște intranzitiv 1 despre semințe, tuberculi, bulbi etc. Plantele au ÎncolȚiit. ÎncolȚi un grăunte de speranță. A ÎNCOLȚÍ1 ÎncolȚiésc tranzitiv 1 despre unele animale A apuca cu colții. încolțí a ÎncolȚi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încolțésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea încolțeá; conjunctiv prezent 3 să încolțeáscă. Plantele au ÎncolȚi. |
GRAMATICA cuvântului ÎNCOLȚI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încolţi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNCOLȚI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE încolţi? Vezi cuvântul încolţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încolţi?[ în-col-ţi ] Se pare că cuvântul încolţi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNCOLȚI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adipic, -ă, adipici, -ce, adjectiv în sintagma acid adipic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
