 | as |
|
| încăpea [ în-că-pea ] VEZI SINONIME PENTRU încăpea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a incapea incap în mai multe dicționareDefinițiile pentru a incapea incap din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a încăpea (forma la infinitiv) A încăpea conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCĂPEA: ÎNCĂPEÁ, încáp, verb II. intranzitiv 1. A avea destul loc (pentru a intra undeva); a nu fi prea mare sau prea mult pentru a putea fi cuprins într-un spațiu închis. Și-încap cît vor de mulți la el în casă. despre BOTEZ, P. O. 133. Atîta avere cîtă ar încăpea într-o căruță. RETEGANUL, P. IV 33. Statu-Palmă-Barbă-Cot îl aștepta afară cu toată oastea lui, care era cîtă frunză și iarbă, de nu mai încăpea pe locurile acele. CREANGĂ, O. A. 276. Pe lac încap, Pasc și mi s-adap O droaie de ciute, Mari și mai mărunte. TEODORESCU, P. P. 58. • figurat Atîta umilire lui nu-i încape-n gînd! COȘBUC, P. II 199. Mîna care-au dorit sceptrul universului și gînduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scînduri. EMINESCU, O. I 134. • Expresia: A nu-și (mai) încăpea în piele (sau, tranzitiv, a nu-l mai încăpea pielea) de bucurie, de fericire, de mândrie etc. = a fi foarte fericit, mîndru etc. Împăratul, zărind damurile de case ce-i arătă cotoiul că erau ale ginerelui său, nu-l mai încăpea pelea de bucurie. POPESCU, B. III 115. Ce mai face poporul? Nu l-am văzut de mult... – Nu-și încape în piele de fericire. ALECSANDRI, T. I 407. ♦ tranzitiv A (putea) cuprinde ceva. Hainele nu mă mai încap. ▭ Cămara este mare; vă încape pe toți. ISPIRESCU, L. 376. Sînt mulți... De nu-i mai încape locul! TEODORESCU, P. P. 294. • figurat Fugarul neastîmpărat al rîpelor și dealurilor cu dumbrăvi... pe care nu-l încăpea lungul văilor, – de nebun și umblăreț ce era. VLAHUȚĂ, N. 123. Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă. EMINESCU, O. I 147. • Expresia: A nu-l (mai) încăpea (pe cineva) locul (de bucurie, de veselie etc.) vezi loc (I 1). ♦ figurat A intra, a se încadra în... Viața nu încape în formule. BARANGA, I, 194. Producțiunile artistice sînt așa de complexe, încît niciodată nu încap perfect în cutare ori cutare categorie. GHEREA, ST. Hristos II 251. 2. (În construcții negative) A nu-și găsi locul undeva, a nu se simți în largul său. De belele nu mai scap, Nicăiri nu mai încap. TEODORESCU, P. P. 290. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») A nu-și găsi rostul din pricina cuiva, a se împiedica de cineva. Fata babei... tot nu încăpea de fata moșneagului. SBIERA, P. 215. Da bine, domnule, ce ți-a făcut răzășia mea, de nu poți încăpea de dînsa? ALECSANDRI, T. 255. • Expresia: Nu (mai) încape vorbă (sau îndoială sau discuție) sau (în forma interogativă) mai încape vorbă? = este cert, neîndoielnic, indiscutabil. Dar nici nu mai încape vorbă, desigur că merge și d-nu Dan cu noi. VLAHUȚĂ, O. A. III 40. Acum încalte numai poate încăpea vorbă, era în completă mizerie. CARAGIALE, N. S. 24. (Rar reflexiv) Tocmala sfîrșită, nu se mai încape vorbă. ALECSANDRI, T. 901. 3. (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «pe», «prin» sau «printre») A străbate, a pătrunde, a răzbi, a trece. Ivan dezleagă turbinca... numai cît poate să încapă mîna. CREANGĂ, P. 306. Dau să deschid oblonu, nu pot; dau să sar pe fereastră, nu încap. ALECSANDRI, T. I 312. Nu pute face borta atîta de mare încît să poată încăpe mîna. DRĂGHICI, R. 148. 4. (Popular) A ajunge într-o anumită situație (mai ales neplăcută). Dar ce-oi face ca să scap, În nevoie să nu-ncap? ALECSANDRI, P. P. 306. • (Mai ales în expresie) A încăpea pe (sau în) mîna (sau mîinile) cuiva = a ajunge în posesia, în puterea, la dispoziția, la discreția cuiva. Nu mai trece multă verb reflexiv:eme și-mi încăpeți pe mînă, mâi... DUMITRIU, N. 240. Aceste cărți încăpînd pe mîna unor șarlatani ignoranți, ai să auzi vorbindu-se că fac minuni. CREANGĂ, A. 141. Sărmane cărăbuș, pe ce mîni încăpuși! ALECSANDRI, T. 234. • tranzitiv (În construcție cu pronume nehot. «ce») Vai de mine-n ce-ncăpui... Și de basnu mă făcui. TEODORESCU, P. P. 332. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNCĂPEA încap 1.: A ÎNCĂPEÁ încáp 1. intranzitiv 1) A fi cuprins în anumite limite; a putea intra într-un spațiu; a intra. • A nu-și (mai) a incapea incap 1. în piele de gras a fi foarte gras. A nu-și (mai) a incapea incap 1. în piele de bucurie (de mândrie) a fi foarte bucuros (mândru). Nu (mai) încape (nici o) îndoială (vorbă, discuție) se spune pentru a exprima o certitudine. A nu (mai) a incapea incap 1. de cineva (sau ceva) a fi nemulțumit de prezența unei persoane sau a unui lucru. 2) figurat A ajunge pe neașteptate (într-o situație grea); a nimeri; a se pomeni; a cădea; a pica; a se trezi. a incapea incap 1. la nevoie. • a incapea incap 1. pe (sau în) mâna (sau mâinile) cuiva a ajunge la discreția cuiva. 3) A intra cu greu. 2. tranzitiv A fi în stare să cuprindă. Hainele nu-l mai încap. /<lat. incapere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru încăpea: încăpeá (încáp, încăpút), verb – 1. A fi cuprins într-un spațiu. – 2. A ocupa locul adecvat, a se afla la locul lui. – 3. A se cuveni, a se cădea, a fi posibil (mai ales în propoziții negative). – 4. A ajunge la un rezultat, a obține, a dobîndi. – Mr. ncap, megl. (a) ncap. latina capēre (Pușcariu 809; Candrea-Dens., 839; REW 1625; DAR), conform italiana capere, prov., spaniolă, portugheză caber. Pentru semantism, conform Șeineanu, Semasiol., 182 și Corominas, I, 555-6. – derivat încăpere, substantiv feminin (volum, cuprins al unui lucru; capacitate; concepție; cameră, odaie); încăpător, adjectiv (spațios); neîncăpător, adjectiv (strîmt); încăpătoare, substantiv feminin (învechit, capacitate). Forme diferite ale cuvantului incapea: încáp încă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCĂPEA: ÎNCĂPEA verb 1. a intra. (În sală incapea 2000 de persoane.) 2. a cuprinde. (Haina nu-l mai incapea.) 3. a ajunge, a intra. (A incapea pe mîna lui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încăpea: încăpeá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încáp, persoana a doua singular: tu încápi; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural încápă; participiu încăpút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încăpea: încăpeá (a incapea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încáp, persoana a doua singular: tu încápi; conjunctiv prezent 3 să încápă; participiu încăpút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCĂPEA: ÎNCĂPEÁ verb vezi ajunge, deveni. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru încăpea: încăpea verb vezi AJUNGE. DEVENI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A INCAPEA INCAP' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL încăpea Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încăpea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • A nu-și mai încăpea în piele de gras a fi foarte gras. A nu-și mai încăpea în piele de bucurie de mândrie a fi foarte bucuros mândru. A nu mai încăpea de cineva sau ceva a fi nemulțumit de prezența unei persoane sau a unui lucru. încăpea la nevoie. • încăpea pe sau în mâna sau mâinile cuiva a ajunge la discreția cuiva. În sală încăpea 2000 de persoane. Haina nu-l mai încăpea. A încăpea pe mîna lui. încăpeá a încăpea verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele încáp, persoana a doua singular: tu încápi; conjunctiv prezent 3 să încápă; participiu încăpút. Haina nu-l mai încăpea. |
GRAMATICA cuvântului încăpea? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încăpea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încăpea poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE încăpea? Vezi cuvântul încăpea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încăpea?[ în-că-pea ] Se pare că cuvântul încăpea are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL încăpea Inţelegi mai uşor cuvântul încăpea dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= a fi foarte fericit, mîndru etc Nu mai încape vorbă sau îndoială sau discuție sau în forma interogativă mai încape vorbă? = este cert, neîndoielnic, indiscutabil Mai ales în expresie A încăpea pe sau în mîna sau mîinile cuiva = a ajunge în posesia, în puterea, la dispoziția, la discreția cuiva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încăpea |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Valoare imobiliară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
