 | as |
|
| împroşca [ îm-proş-ca ] VEZI SINONIME PENTRU împroşca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a improsca în mai multe dicționareDefinițiile pentru a improsca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împroșca (forma la infinitiv) A împroșca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCÁ, împróșc, verb I. tranzitiv (Folosit și absolut) 1. (Mai ales cu privire la apă sau la noroi) A împrăștia stropind în toate părțile. Locomotiva a intrat în gara supraîncărcată, împroșcînd pe nări fîșii de aburi. SAHIA, N. 51. Mașina se depărta vertiginos, împroșcînd pînă-n marginile uliței vîrtejuri de apă tulbure cu bucăți de noroi. REBREANU, R. I 176. ♦ A stropi (pe cineva sau ceva) cu un fluid, cu noroi etc. Începuse o ploaie măruntă. Picăturile se întețeau și le împroșcau obrazul. VLAHUȚĂ, O. A. 136. • (Poetic) Ieri s-a spart fereastra unui curcubeu, Împroșcînd cu țăndări iarba din poiană. LESNEA, A. 34. • reflexiv reciproc. Își răcoresc ochii în apa adunată în pumn, cu mormăituri de mulțumire, împroșcîndu-se unii pe alții, glumind și rîzînd sonor în vîntul subțire. C. PETRESCU, Î. I 263. Nimfe albe ca zăpada scutur ap-albastră caldă, Se împroașcă-n joacă dulce, mlădiindu-se se scaldă. EMINESCU, O. IV 118. 2. (Cu privire la pietre, proiectile etc.) A arunca într-una, a zvîrli fără încetare în toate părțile. Două tancuri prinseră a împroșca obuze. CAMILAR, N. I 388. Și-n pedestrimea deasă ce-mproașcă foc fioros [cavaleria] S-aruncă-n zbor de moarte cu tropot zgomotos. ALECSANDRI, P. II 159. ♦ (Complementul direct devine instrumental) A lovi. Mărăcinii îi zgîriau mîinile și fața și-l împroșcau cu zăpada de pe crengile lor spinoase. DUMITRIU, N. 204. Cu plumbi avem să-i împroșcăm noi pe dînșii. SADOVEANU, O. I 146. Într-o duminică, oile aste perdute... se pun de pîndă și, cînd el ieși din biserică, începură a-l împroșca cu pietre, urmîndu-l cu sudălmi... pînă acasă. NEGRUZZI, S. I 225. ♦ figurat (Urmat de determinări care arată injuria, insulta etc.) A batjocori, a insulta. În timp ce trădătorii mâncau stânjeniți, greviștii continuau să-i împroaște cu vorbe de batjocură. PAS, Z. IV 155. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCÁ, împróșc, verb I. tranzitiv 1. A împrăștia apă sau noroi stropind în toate părțile; (adesea figurat) a stropi pe cineva cu apă, cu noroi etc. ♦ specializare (tehnică) A împrăștia sub presiune un lichid sau o pulbere pe suprafața unui obiect. 2. A arunca întruna, a zvârli fără încetare în toate părțile proiectile, pietre etc.; a arunca cu ceva asupra cuiva. – conform limba bulgară prăskam, sârbo-croată prskati. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCÁ, împróșc, verb I. tranzitiv 1. A împrăștia apă sau noroi stropind în toate părțile; (adesea figurat) a stropi pe cineva cu apă, cu noroi etc. ♦ specializare (tehnică) A împrăștia sub presiune un lichid sau o pulbere pe suprafața unui obiect. 2. A arunca întruna, a zvârli fără încetare în toate părțile proiectile, pietre etc.; a arunca cu ceva asupra cuiva. – conform limba bulgară prăskam, limba sârbă prskati. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCA verb 1. a stropi, (regional) a proșca. (Îl improsca cu noroi.) 2. a sări, a stropi, (regional) a proșca. (Noroiul improsca în toate părțile.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împroșca: împroșcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împróșc, persoana a doua singular: tu împróști, persoana a treia singular: el / ea și plural împroáșcă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împroáște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împroșca: împroșcá (a improsca) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împróșc, persoana a doua singular: tu împróști, 3 împroáșcă; conjunctiv prezent 3 să împroáște Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a împroșca: a împroșca (pe cineva) cu noroi expresie a calomnia (pe cineva), a defăima. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A IMPROSCA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a împroșca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a împroșca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Îl a împroșca cu noroi. Noroiul a împroșca în toate părțile. Îl a împroșca cu noroi. Noroiul a împroșca în toate părțile. împroșcá a a împroșca verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împróșc, persoana a doua singular: tu împróști, 3 împroáșcă; conjunctiv prezent 3 să împroáște. |
GRAMATICA cuvântului a împroșca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a împroșca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a împroșca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împroşca? Vezi cuvântul împroşca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împroşca?[ îm-proş-ca ] Se pare că cuvântul împroşca are trei silabe |
La plural verbul împroșca se conjugă: ei ele împroáșcă