 | as |
|
| Implica [ im-pli-ca ] VEZI SINONIME PENTRU implica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a implica implic în mai multe dicționareDefinițiile pentru a implica implic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a implica (forma la infinitiv) A implica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMPLICA: IMPLICÁ, implíc, verb I. tranzitiv 1. A atrage după sine; a avea (ceva) drept consecință. Construirea socialismului implică, o dată cu construirea bazei economice socialiste, și construirea unei suprastructuri socialiste. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 96. El știa că talentul implică o teribilă răspundere. C. PETRESCU, C. vezi 302. 2. A amesteca, a băga, a tîrî (pe cineva) într-o afacere neplăcută, într-un proces, într-o acțiune. Le trimise a doua zi o provocare la duel... pentru ticăloșia de a implica, fără știrea ei, o tînără fată într-o astfel de aventură. CAMIL PETRESCU, O. II 349. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPLICA: IMPLICÁ verb I. trecut 1. a atrage după sine, a include; a avea (ceva) drept consecință imediată. 2. a amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces. II. reflexiv a se angaja, a se amesteca într-o afacere, într-o situație. (< limba franceza impliquer, latina implicare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A IMPLICA implic: A IMPLICÁ implíc tranzitiv 1) A avea drept urmare; a conține în sine drept consecință. 2) (persoane) A antrena în mod conștient (într-o chestiune sau într-o situație nedorită). a implica implic într-un conflict. [silabe im-pli-] /<fr. impliquer, latina implicare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMPLICA: IMPLICÁ, implíc, verb I. tranzitiv 1. (La persoană 3) A atrage după sine, a include; a avea ceva drept consecință. 2. A amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută sau necinstită, într-un proces etc. – Din limba franceza impliquer, latina implicare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPLICA: IMPLICÁ verb I. trecut 1. A cuprinde în sine, a include; a avea (ceva) drept urmare. 2. A amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces, într-o infracțiune etc. [P.i. implíc. / < limba franceza impliquer, italiana , latina implicare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMPLICA: IMPLICÁ, implíc, verb I. tranzitiv 1. (La persoană 3) A atrage după sine, a include; a avea ceva drept consecință. 2. A amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces etc. – Din limba franceza impliquer, latina implicare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru implica: implicá (implíc, implicát), verb – A atrage după sine, a include, a amesteca. latina implicare (secolul XIX). – derivat (din latina) implicație, substantiv feminin (acțiunea de a implica); implicit, adjectiv Forme diferite ale cuvantului implica: implíc implic Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IMPLICA: IMPLICA verb a cere, a necesita, a presupune, a reclama. (Inteligența implica reflecția.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru implica: implicá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu implíc, persoana a treia singular: el / ea și plural implícă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru implica: implicá (a implica) verb, indicativ prezent 3 implícă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A IMPLICA IMPLIC' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL implica Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului implica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Implica într-un conflict. Inteligența implica reflecția. Inteligența implica reflecția. Implicá a implica verb, indicativ prezent 3 implícă. |
GRAMATICA cuvântului implica? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului implica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul implica poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE implica? Vezi cuvântul implica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul implica?[ im-pli-ca ] Se pare că cuvântul implica are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL implica |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în urmă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul implica se conjugă: ei ele implícă
