|
împletici [ îm-ple-ti-ci ] VEZI SINONIME PENTRU împletici PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a impletici în mai multe dicționareDefinițiile pentru a impletici din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a împletici (forma la infinitiv) A împletici conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPLETICI: ÎMPLETICÍ, împleticesc, verb IV. reflexiv 1. (Despre picioarele omului) A se lovi unul de altul; a se încrucișa, a se împiedica în mers. Li se împleticeau picioarele de parcă ar fi băut rachiu. PAS, Z. III 56. Ochii i s-au mărit de groază și picioarele i s-au împleticit. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 213. Simți că i se împleticesc picioarele, și brațul ce-l ridicase îi căzu în jos. VLAHUȚĂ, O. A. 110. ♦ (Despre oameni) A umbla clătinîndu-se, împiedicîndu-se, gata să cadă. Tresări deodată grozav, săltă într-o parte și ieși, împleticindu-se, în întuneric. DUMITRIU, N. 242. Mergea împleticindu-se, cu capul înclinat sub povara unei neliniști adinci. BART, E. 216. El a plecat, gemînd p-afară, Și-mpleticindu-se pe scară, Chema pe nume pe băieți, Și se proptea de slab, sărmanul, Cu mîna de păreți. COȘBUC, P. I 101. ♦ figurat (Despre limbă) A se încurca, a articula încurcat, îngăimat, bîlbîit. Moș Radul înmărmurea, Barba Că i se zbîrlea Limba I se-mpleticea Și cu binele-i zicea... TEODORESCU, P. P. 599. 2. (Și în forma împleteci) A se amesteca, a se încurca, a se încîlci. Printr-acel hățiș felurit de arbori ce se-ndeasă și se-mpletecesc, mierlele și pițigoii șuieră și ciripesc. ODOBESCU, S. I 147. • tranzitiv Șuvoaiele cutremurau codrii... împletecindu-i. CAMILAR, T. 60. (Neobișnuit, în expresie) A(-și) împletici mîinile = a-și frînge mîinile (de desperare). Iar Chiruța, vai de ea, Roabă la păgîni cădea... Mînele impletecea Și turcilor le grăia... JARNÍK-BÎRSEANU, despre 494. ♦ tranzitiv A se încolăci, a se face cerc. Șarpele se necăjea Și coada și-o-mpleticea. ȘEZ. III 65. • reflexiv Șerpele se-ncovăia Și pe loc se-mpleticea. TEODORESCU, P. P. 443. – Variantă: împletecí verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPLETICI: ÎMPLETICÍ, împleticesc, verb IV. reflexiv 1. (Despre picioare) A se lovi, a se împiedica unul de altul în mers; (despre oameni) a merge clătinându-se, împiedicându-se. ♦ prin analogie (Despre limbă) A se încurca în timpul vorbitului; (despre oameni) a articula greu cuvintele. 2. A se amesteca, a se încurca, a se încâlci. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) încolăci. [Variante: (regional) împletecí verb IV] – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPLETICI: ÎMPLETICÍ, împleticesc, verb IV. reflexiv 1. (Despre picioare) A se lovi, a se împiedica unul de altul în mers; (despre oameni) a merge clătinându-se, împiedicându-se. ♦ prin analogie (Despre limbă) A se încurca în timpul vorbitului; (despre oameni) a articula greu cuvintele. 2. A se amesteca, a se încurca, a se încâlci. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) încolăci. [Variante: (regional) împletecí verb IV] – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPLETICI: ÎMPLETICI verb a se clătina, a șovăi, (regional) a se mătăcăni, a se mătăhăi, a se mătăhăli, a se mătălăi, a se mătănăi. (Omul beat se impletici în mers.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împletici: împleticí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împleticésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împleticeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împleticeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împletici: împleticí (a impletici) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea împleticéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea împleticeá; conjunctiv prezent 3 să împleticeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎMPLETICI: A ÎMPLETICÍ a impleticiésc tranzitiv A face să se împleticească. /<lat. implecticare Forme diferite ale cuvantului a impletici: a impleticiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A IMPLETICI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A ÎMPLETICI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a împletici dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Omul beat se a Împletici în mers. Omul beat se a Împletici în mers. împleticí a a Împletici verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea împleticéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea împleticeá; conjunctiv prezent 3 să împleticeáscă. A ÎMPLETICÍ a Împleticiésc tranzitiv A face să se împleticească. |
GRAMATICA cuvântului A ÎMPLETICI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a împletici. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A ÎMPLETICI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE împletici? Vezi cuvântul împletici desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împletici?[ îm-ple-ti-ci ] Se pare că cuvântul împletici are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL A ÎMPLETICI Inţelegi mai uşor cuvântul a împletici dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeNeobișnuit, în expresie A-și împletici mîinile = a-și frînge mîinile de desperare |