 | as |
|
| împleti [ îm-ple-ti ] VEZI SINONIME PENTRU împleti PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a impleti în mai multe dicționareDefinițiile pentru a impleti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împleti (forma la infinitiv) A împleti conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPLETI: ÎMPLETÍ, împletesc, verb IV. 1. tranzitiv A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. încrucișîndu-le după un sistem anumit pentru a forma un tot. Moș Nichifor avea o biciușcă de cele de cînepă, împletită de mîna lui. CREANGĂ, P. 107. (figurat) Deasupra casei un cocor Își împletise cuiburi de lumină. despre BOTEZ, P. O. 134. • reflexiv pasiv Cercînd ca să vadă de putea să se toarcă sau să se împletească ca inul, au văzut că cercarea lui era nemerită. DRĂGHICI, R. 52. • reflexiv figurat Carnea și sîngele oamenilor se împletesc cu fierul mașinilor, formînd împreună o singură gigantică mașinărie pentru extras cărbunii. BOGZA, vezi J. 175. 2. tranzitiv A lucra diferite obiecte (o plasă, o dantelă, ciorapi etc.) din fire răsucite sau toarse, dispunîndu-le într-un anumit fel. A împleti mănuși. ▭ Avea un comănac sur de lînă împletită cu iglița. SADOVEANU, N. P. 84. • intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») Dumitru, în dreptul șopronului, a adormit peste un năvod la care împletea. DAVIDOGLU, O. 15. ♦ A confecționa diferite obiecte din nuiele, flori, papură, paie, mlădițe etc. încrucișate după un sistem anumit. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. EMINESCU, O. I 216. Iute, iute, copilițe, o ghirlandă-mi împletiți. BOLINTINEANU, O. 319. Te lasă, te lasă, Salcie pletoasă, Să te-apuc cu mîna, Să-mpletesc cununa. ANT. literar popular I 161. • reflexiv figurat Nouri vineți... Se-mpletesc într-o cunună. ALECSANDRI, P. II 123. ♦ (Cu schimbarea complementului) A împodobi cu cununi, ghirlande sau ornamente de flori. Acolo... subt via înflorită, A căria mlădițe cu mirți se mărită Și fruntea și-o-mpletește c-o boltă de lungi flori. ALEXANDRESCU, M. 158. ♦ A forma (colaci) din fîșii de aluat răsucite sau îmbinate în diverse feluri. Suflecă mînice largi Și-mpletește la colaci. ALECSANDRI, P. P. 97. 3. tranzitiv (Cu privire la păr) A lega în cozi. Mînile-i mici, ca doi crini albi, încearcă În van a împleti părul de aur. EMINESCU, O. IV 107. Dragă, să te veselești Si cu flori cosița să ți-o împletești. BOLINTINEANU, O. 39. Păru-n flori și-l împletește. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 286. • Expresia: A împleti cosiță albă vezi cosiță. 4. reflexiv figurat A se încrucișa, a se întretăia (unul cu altul). Glasul ei de argint se împletea cu glasul lui de aramă. GALACTION, O. I 214. Glasurile se împleteau, se încurcau și se întreceau. REBREANU, R. II 39. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară. COȘBUC, P. I 191. 5. intranzitiv (Neobișnuit, în expresie) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare, a dansa. Mata știi să împletești din picioare? ALECSANDRI, T. 446. 6. tranzitiv figurat (Învechit) A urzi, a unelti. Lisandru... împletea un meșteșug ascuns, volnicia patriei să strice. ARHIVA R. I 161. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru împleti: împletí (împletésc, împletít), verb – 1. A strînge părul în cozi. – 2. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite. – 3. A face împletituri. – 4. A tricota. – 5. A urzi, a plănui, a unelti. – Mr. mplătescu, mplătire, megl. amplités, ampletiri. limba slavă (veche) plesti, pletǫ (Cihac, II, 263; DAR), conform limba bulgară pletá, limba sârbă plesti, limba cehă pletati, poloneză pletać. conform și pleată. – derivat împletitor, substantiv masculin (care împletește; coșar, care împletește coșuri); împletitoare, substantiv feminin (stativ pentru împletit rogojini); împletitură, substantiv feminin (șnur, șiret împletit; grilaj; obiect tricotat); despleti, verb (a desface părul, a desface o coadă sau o împletitură); împletici, verb (a încolăci, a răsuci; a îmbina, a amesteca; reflexiv, a se încurca, a se încîlci; reflexiv, a bîigui, a mormăi; a se clătina), cu sufix -ci ca îngăimăci față de îngăima, sau prin încrucișare cu încolăci, conform încolătăci, care, după Tiktin, indică dimpotrivă o încrucișare a lui încolăci, cu împletici (după Pușcariu, Dacor., III, 677 și DAR, de la un latina *implectĭcāre, în loc de implectĕre, a cărui derivat pare puțin probabilă); împleticeală, substantiv feminin (acțiunea de a se împletici); împletecitură, substantiv feminin (învechit, încurcătură). Forme diferite ale cuvantului impleti: împletésc impletiî Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPLETI: ÎMPLETÍ, împletesc, verb IV. 1. tranzitiv A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. 2. tranzitiv A strânge părul în cozi. 3. tranzitiv A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; specializare a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucăți de aluat. 4. reflexiv recipr. figurat A se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina. 5. intranzitiv (Rar; în expresie) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa. 6. tranzitiv figurat (învechit) A unelti, a urzi. – În + pleată (plural plete). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPLETI: ÎMPLETÍ, împletesc, verb IV. 1. tranzitiv A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. 2. tranzitiv A strânge părul în cozi. 3. tranzitiv A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; specializare a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucăți de aluat. 4. reflexiv recipr. figurat A se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina. 5. intranzitiv (Rar; în expresie) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa. 6. tranzitiv figurat (învechit) A unelti, a urzi. – În + pleată (plural plete). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎMPLETI: A ÎMPLETÍ a impletiésc tranzitiv (fire, suvițe de păr, nuiele etc.) A împreuna într-un tot, punând alternativ și într-un anumit mod (pentru a forma o rețea). a impleti un năvod. a impleti colaci. /în + pleată Forme diferite ale cuvantului a impleti: a impletiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPLETI: ÎMPLETI verb 1. a tricota, (Transilvania și Banat) a ștricăni. (A impleti un pulover.) 2. a (se) îmbina, a (se) uni, (figurat) a (se) conjuga. (A impleti în mod armonios diverse preocupări.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împleti: împletí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împletésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împleteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împleteáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împleti: împletí (a impleti) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împletésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împleteá; conjunctiv prezent 3 să împleteáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împleti: împleti verb vezi COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. UNELTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPLETI: ÎMPLETÍ verb 1. vezi tricota. 2. vezi îmbina. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A împleti: A împleti ≠ a despleti Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A IMPLETI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A împleti Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a împleti dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ÎMPLETÍ a împletiésc tranzitiv fire, suvițe de păr, nuiele etc. A împleti un năvod. A împleti colaci. A a împleti un pulover. A a împleti în mod armonios diverse preocupări. împletí a a împleti verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împletésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împleteá; conjunctiv prezent 3 să împleteáscă. |
GRAMATICA cuvântului A împleti? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a împleti. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A împleti poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împleti? Vezi cuvântul împleti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împleti?[ îm-ple-ti ] Se pare că cuvântul împleti are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL A împleti Inţelegi mai uşor cuvântul a împleti dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeIntranzitiv Neobișnuit, în expresie A împleti din picioare = a mișca repede din picioare, a dansa Intranzitiv Rar; în expresie A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa Intranzitiv Rar; în expresie A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa |