eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a imbucura imbucur


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
îmbucura [ îm-bu-cu-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU îmbucura PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a imbucura imbucur în mai multe dicționare

Definițiile pentru a imbucura imbucur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a îmbucura
Verbul: a îmbucura (forma la infinitiv)
A îmbucura conjugat la timpul prezent:
  • eu îmbucur
  • tu îmbucuri
  • el ea îmbucură
  • noi îmbucurăm
  • voi îmbucurați
  • ei ele îmbucură
VEZI VERBUL a îmbucura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBUCURA:
ÎMBUCURÁ, îmbúcur, verb

I. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) bucura.

– În + bucura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMBUCURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBUCURA:
ÎMBUCURÁ, îmbúcur, verb

I. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) bucura.

– În + bucura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A ÎMBUCURA îmbucur
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎMBUCURA îmbucur:
A ÎMBUCURA îmbúcur tranzitiv rar A face să se bucure. /în + a bucura
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

îmbucura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbucura:
îmbucurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu îmbúcur, persoana a treia singular: el / ea și plural îmbúcură
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

îmbucura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbucura:
îmbucurá (a imbucura) (învechit) verb, indicativ prezent 3 îmbúcură
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

îmbucura
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbucura:
îmbucura verb vezi BUCURA. ÎNVESELI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A IMBUCURA IMBUCUR'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbucura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbucura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
îmbucurá a îmbucura învechit verb, indicativ prezent 3 îmbúcură.

GRAMATICA cuvântului îmbucura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbucura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbucura poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul îmbucura se conjugă: ei ele îmbúcură

CUM DESPART ÎN SILABE îmbucura?
Vezi cuvântul îmbucura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbucura?
[ îm-bu-cu-ra ]
Se pare că cuvântul îmbucura are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îmbucura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Acrire, acriri, substantiv feminin acțiunea de a se acri acrirea vinului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cantitate de oxigen consumată într-un anumit timp de o apă care se scurge prin canale, atunci când este supusă unui proces de curățare biologică
vers endecasilabic cu cinci picioare, folosit în vechea lirică greacă și latină
boală a vinului, provocată de bacterii acetice, care oțetesc vinul
a lua parte la înmormântarea cuiva, a înmormânta pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app