 | as |
|
| îmbelşuga [ îm-bel-şu-ga ] VEZI SINONIME PENTRU îmbelşuga PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a imbelsuga în mai multe dicționareDefinițiile pentru a imbelsuga din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a îmbelșuga (forma la infinitiv) A îmbelșuga conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGA: ÎMBELȘUGÁ, îmbelșughez, verb I. tranzitiv (Rar) A face să rodească, să fie îmbelșugat. Sunînd grăunțele, pe bulgări plouă; Speranța, dragostea lui sfîntă, dorul De-a-mbelșuga cu munca lui ogorul, Le seamănă cu mîinile-amîndouă. VLAHUȚĂ, O. A. 28. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGA: ÎMBELȘUGÁ, îmbelșughez, verb I. tranzitiv (Rar) A face pământul să rodească, să devină îmbelșugat. – În + belșug. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGA: ÎMBELȘUGÁ, îmbelșughez, verb I. tranzitiv (Rar) A face pământul să rodească, să devină îmbelșugat. – În + belșug. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎMBELȘUGA: A ÎMBELȘUGÁ a imbelsugaghéz tranzitiv rar (ogoare) A face să aibă belșug (prin muncă și organizare). /în + belșug Forme diferite ale cuvantului a imbelsuga: ghéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbelșuga: îmbelșugá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu îmbelșughéz, persoana a treia singular: el / ea și plural îmbelșugheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbelșuga: îmbelșugá (a imbelsuga) (rar) verb, indicativ prezent 3 îmbelșugheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A IMBELSUGA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbelșuga Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbelșuga dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ÎMBELȘUGÁ îmbelșugaghéz tranzitiv rar ogoare A face să aibă belșug prin muncă și organizare. îmbelșugá a îmbelșuga rar verb, indicativ prezent 3 îmbelșugheáză. |
GRAMATICA cuvântului îmbelșuga? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbelșuga. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbelșuga poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbelşuga? Vezi cuvântul îmbelşuga desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbelşuga?[ îm-bel-şu-ga ] Se pare că cuvântul îmbelşuga are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în expresie a trăi ca un bimbașă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul îmbelșuga se conjugă: ei ele îmbelșugheáză
