 | as |
|
| Ierta [ ier-ta ] VEZI SINONIME PENTRU ierta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a ierta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a ierta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ierta (forma la infinitiv) A ierta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ, iert, verb I. tranzitiv 1. (Complementul indică o persoană vinovată) A scuti de o pedeapsă, a ridica pedeapsa, a nu pedepsi, a nu mai considera vinovat. Iartă-mâ de ce am făcut! RETEGANUL, P. II 30. Scorpia se rugă cu lacrămi ca să o ierte. ISPIRESCU, L. 6. Nu verb reflexiv:eau să te iert pînă nu-i face ce ți-oi zice eu. ALECSANDRI, T. I 48. Mă iartă, tată, că n-oi mai zice așa. DRĂGHICI, R. 63. • Expresia: A-l ierta (pe cineva) dumnezeu = a i se sfîrși cuiva suferințele, a muri (după o boală grea). Dumnezeu să-l ierte, spun cei evlavioși cînd vorbesc despre un mort. De-o fi murit, Să-l ierte dumnezeu. COȘBUC, P. I 230. Bărbatu-mieu – dumnezeu să-l ierte – nu s-a putut plînge că l-am înșelat. CREANGĂ, P. 4. Doamne iartă-mă, spune cel căruia i-a scăpat (sau era să-i scape) o vorbă necuviincioasă. Aice-i? Unde, doamne iartă-mă, să fie? ALECSANDRI, T. I 381. ♦ (Construit cu dativul; complementul direct indică vina săvîrșită) A trece cu vederea. Nu-ți mai iert nimic. SAHIA, N. 78. Că te-am zărit e a mea vină Și vecinic n-o să mi-o mai iert. EMINESCU, O. I 118. ♦ A scuza. De-i avea verb reflexiv:eme să te duci... bine-de-bine, iară de nu, să te ierte. CREANGĂ, P. 169. Mă iertați, domnul meu, că sînt cam bolnavă și nu pot [cînta]. ALECSANDRI, T. 876. Dar aud chemîndu-mă. Mă iertați, mă rog. NEGRUZZI, S. I 40. • locuțiune adjectiv De neiertat = care nu poate fi scuzat; condamnabil. O greșeală de neiertat. • Expresia: Ba să mă ierți, formulă cu care contrazici pe cineva; nici vorbă. 2. (Subiectul este o persoană sau o situație, o stare, o împrejurare; urmat de determinări exprimate printr-o propoziție cu verbul la conjunctiv) A îngădui, a permite, a lăsa, a da voie. De m-a ierta verb reflexiv:emea să pot veni și eu mai pe urmă, bine. CREANGĂ, P. 169. Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături! EMINESCU, O. I 87. Iartă-mă să adaog verb reflexiv:eo două-trei cuvinte! ODOBESCU, S. III 32. (Determinarea, exprimată în propoziția anterioară, nu se mai repetă) Ar verb reflexiv:ea să fugă, dar inima n-o iartă. ALECSANDRI, P. A. 180. • (Regional, construit cu dativul) Iartă-mi să caut un jugastru și să-mi fac din inima lui un dop. SBIERA, P. 36. • impersonal (Construit cu dativul, uneori determinarea este o propoziție cu verbul la infinitiv) Nu-ți e iertat să vorbești. EMINESCU, N. 82. Doresc tare mult să-mi fie iertat a mă așeza în Moldova, pe vară încai; căci iernele trebuie să le petrec într-o climă mai caldă. GHICA, A. 608. • (Regional) Nu-i iertat = nu-i permis, e interzis, e oprit. 3. (Complementul indică o persoană) A scuti, a dispensa de o obligație. El tot nu mă iartă de dobînzi. Îi muncesc vara, îi cînt toamna; nu mă mai pot plăti. SADOVEANU, M. C. 188. Să ierți feciorul meu de la oaste. RETEGANUL, P. III 8. • (Glumeț) Mă uit înapoi cu coada ochiului și nu mai văd pe coate-goale. Mai mergem ce mai mergem, mă uit iar... mă iertase. CARAGIALE, O. I 46. • (Complementul indică obligația) Din zestre că-i mai ierta, Din cerut îi mai lăsa. TEODORESCU, P. P. 88. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ, iert, verb I. tranzitiv 1. A scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. • Expresia: A-l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea). Dumnezeu să-l ierte, spun cei evlavioși când vorbesc despre un mort. Doamne, iartă-mă! spune cel căruia i-a scăpat (sau era să-i scape) o vorbă nepotrivită, necuviincioasă. ♦ A scuza. • locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil. • Expresia: Ba să mă ierți!, formulă cu care contrazici pe cineva; nici vorbă! 2. A scuti, a dispensa pe cineva de o obligație. 3. (popular și fam.) A îngădui, a permite, a da voie să... • Expresia: (regional) Nu-i iertat = este interzis. – latina libertare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ, iert, verb I. tranzitiv 1. A scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. • Expresia: A-l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea). Dumnezeu să-l ierte, spun cei evlavioși când vorbesc despre un mort. Doamne, iartă-mă! spune cel căruia i-a scăpat (sau era să-i scape) o vorbă nepotrivită, necuviincioasă. ♦ A scuza. • locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil. • Expresia: Ba să mă ierți!, formulă cu care contrazici pe cineva; nici vorbă! 2. A scuti, a dispensa pe cineva de o obligație. 3. (popular și fam.) A permite, a da voie să... • Expresia: (regional) Nu-i iertat = este interzis. – latina libertare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTA verb 1. a absolvi, a cruța, a scuti, (învechit) a milui, a pardona, a slobozi. (A ierta de o pedeapsă, de o obligație.) 2. (termen bisericesc) a dezlega. (Preotul îl ierta de păcate.) 3. (regional) a îngădui, (învechit) a lăsa, a șterge, a trece. (A ierta păcatele, fărădelegile cuiva.) 4. a scuza. (Vă rog să mă ierta pentru o clipă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ierta: iertá verb (silabe ier-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu iert, persoana a treia singular: el / ea și plural iártă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ verb vezi elibera, libera, salva, scăpa, scoate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ierta: ierta verb vezi ELIBERA. LIBERA. SALVA. SCĂPA. SCOATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ierta: iertá (a ierta) verb, indicativ prezent 3 iártă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A ierta: A ierta ≠ a osândi, a pedepsi Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A IERTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A ierta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a ierta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A a ierta de o pedeapsă, de o obligație. Preotul îl a ierta de păcate. A a ierta păcatele, fărădelegile cuiva. Vă rog să mă a ierta pentru o clipă. Preotul îl a ierta de păcate. A a ierta păcatele, fărădelegile cuiva. Iertá a a ierta verb, indicativ prezent 3 iártă. |
GRAMATICA cuvântului A ierta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a ierta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A ierta poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ierta? Vezi cuvântul ierta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ierta?[ ier-ta ] Se pare că cuvântul ierta are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL A ierta Inţelegi mai uşor cuvântul a ierta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A-l ierta pe cineva dumnezeu = a i se sfîrși cuiva suferințele, a muri după o boală grea locuțiune adjectiv De neiertat = care nu poate fi scuzat; condamnabil Regional Nu-i iertat = nu-i permis, e interzis, e oprit A-l ierta pe cineva Dumnezeu = a muri după o boală grea locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil regional Nu-i iertat = este interzis A-l ierta pe cineva Dumnezeu = a muri după o boală grea locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil regional Nu-i iertat = este interzis |