 | as |
|
| Pica [ pi-ca ] VEZI SINONIME PENTRU pica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a i pica în mai multe dicționareDefinițiile pentru a i pica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a pica (forma la infinitiv) A pica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ1, pic, verb I. 1. intranzitiv (învechit și popular) A cădea de la o oarecare înălțime. • Expresia: (familial) A pica (sau a fi picat) (ca) din cer (sau din lună, din nori, din stele) = a) a veni pe neașteptate; b) a fi dezorientat, a nu ști ce să facă. A pica cerul pe cineva = a) a se simți foarte rușinat; b) a rămâne uimit, a fi surprins de ceva. ♦ A se desprinde, a se desface dintr-un tot, dintr-un ansamblu (căzând jos, pierzându-se etc.). ♦ (familial; despre îmbrăcăminte) A nu se mai ține (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); prin extensie a fi numai zdrențe. ♦ (Despre ființe) A-și pierde poziția verticală (căzând la pământ); a se prăbuși, a se răsturna, a se prăvăli. • Expresia: A pica de somn (sau de oboseală) = a fi foarte obosit. A pica în genunchi (înaintea cuiva) = a cădea în genunchi (pentru a ruga, a implora, a solicita etc.). Frumos (sau frumușel) de pică = foarte frumos, neînchipuit de frumos. ♦ (Despre clădiri) A se dărâma, a se surpa, a se nărui. ♦ figurat A muri (în luptă). ♦ figurat (familial) A nu reuși la un examen, la un concurs etc. • tranzitiv Profesorul l-a picat la examen. 2. tranzitiv (învechit și popular) A face să cadă în picături (un lichid, o materie topită). • Expresia: Să-l (sau să mă, să ne etc.) pici cu ceară (sau cu lumânarea) = orice ai face, pentru nimic în lume, cu nici un preț, nicidecum. ♦ intranzitiv A cădea în picături; specializare (impersonal) (sens curent) a ploua ușor, cu stropi rări. ♦ reflexiv, intranzitiv, și tranzitiv A (se) păta, a (se) murdări cu ceva. 3. intranzitiv (familial) A intra în posesiunea unui lucru, a dobândi ceva în mod întâmplător; a câștiga ceva (în mod ocazional sau ilicit). • Expresia: A pica în mâna (sau în palma, în mâinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva. 4. intranzitiv (familial) A sosi pe neașteptate; a se ivi, a apărea. 5. intranzitiv (învechit și popular) A cădea în..., a da în..., a fi cuprins de... ♦ (popular; despre zile, evenimente etc.) A se nimeri la o anumită dată; a cădea, a fi. 6. tranzitiv (popular) A lovi, a atinge pe cineva (țintindu-l cu ceva). – Din pic1. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ1, pic, verb I. 1. intranzitiv (învechit și popular) A cădea de la o oarecare înălțime. • Expresia: (familial) A pica (sau a fi picat) (ca) din cer (sau din lună, din nori, din stele) =a veni pe neașteptate; b) a fi dezorientat, a nu ști ce să facă. A pica cerul pe cineva = a) a se simți foarte rușinat; b) a rămâne uimit, a fi surprins de ceva. ♦ A se desprinde, a se desface dintr-un tot, dintr-un ansamblu (căzând, pierzându-se etc.). ♦ (familial; despre îmbrăcăminte) A nu se mai ține (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); prin extensie a fi numai zdrențe. ♦ (Despre ființe) A-și pierde poziția verticală (căzând la pământ); a se prăbuși, a se răsturna, a se prăvăli. • Expresia: A pica de somn (sau de oboseală) = a fi foarte obosit. A pica în genunchi (înaintea cuiva) = a cădea în genunchi (pentru a ruga, a implora, a solicita etc.). Frumos (sau frumușel) de pică = foarte frumos, neînchipuit de frumos. ♦ (Despre clădiri) A se dărâma, a se surpa, a se nărui. ♦ figurat A muri (în luptă). ♦ figurat (familial) A nu reuși la un examen, la. un concurs etc. ♦ tranzitiv Profesorul l-a picat la examen. 2. tranzitiv (învechit și popular) A face să cadă în picături (un lichid, o materie topită). • Expresia: Să-l (sau să mă, să ne etc.) pici cu ceară (sau cu lumânarea) = orice ai face, pentru nimic în lume, cu niciun preț, nicidecum. • intranzitiv A cădea în picături; specializare (impersonal) (sens curent) a ploua ușor, cu stropi rari. • reflexiv, intranzitiv și tranzitiv A (se) păta, a (se) murdări cu ceva. 3. intranzitiv (familial) A intra în posesia unui lucru, a dobândi ceva în mod întâmplător; a câștiga ceva (în mod ocazional sau ilicit). • Expresia: A pica în mâna (sau în palma, în mâinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva. 4. intranzitiv (familial) A sosi pe neașteptate; a se ivi, a apărea. 5. intranzitiv (învechit și popular) A cădea în..., a da în..., a fi cuprins de... ♦ (popular; despre zile, evenimente etc.) A se nimeri la o anumită dată; a cădea, a fi. 6. tranzitiv (popular) A lovi, a atinge pe cineva (țintindu-l cu ceva). – Din pic1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru pica: picá, pic, verb I 1. (învechit și popular; despre lichide) a picura. 2. (popular; despre materii vâscoase) a se scurge, a se prelinge. 3. (regional; despre rouă, brumă etc.) a se lăsa, a se așterne, a se așeza, a cădea. 4. (popular; impersonal) plouă ușor, picură, picurează, stropește, udă. 5. (învechit și popular; despre obiecte și ființe) a cădea de la o oarecare înălțime. 6. (învechit și popular; despre părțile unui obiect) a se desprinde, a se desface, a se detașa din ansamblu. 7. (regional; despre brațe, picioare) a se scrânti. 8. (regional; despre îmbrăcăminte) a fi numai zdrențe, a nu se mai ține pe corp; a curge. 9. (popular și fam.) a cădea la pământ, a-și pierde poziția verticală, a se prăbuși, a se răsturna (la pământ); (despre construcții) a se nărui, a se dărâma, a se prăbuși. 10. (regional; despre plante) a se apleca spre pământ, a se îndoi într-o parte, a se culca. 11. (figurat; învechit și popular) a muri. 12. (popular și fam.) a nu reuși la un examen, la un concurs. 13. (învechit și popular) a (se) păta, a (se) murdări cu ceva. 14. (popular și fam.) a intra în posesia unui lucru, a dobândi ceva în mod întâmplător; a câștiga ceva (ocazional sau ilicit). 15. (popular și fam.) a veni, a sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un loc; a se ivi, a apărea. 16. (popular; despre zile, evenimente, ocazii festive, sărbători) a se nimeri la o anumită dată, într-o anumită perioadă; a cădea, a fi; a veni. 17. (învechit și popular) a ajunge într-o anumită situație, stare, împrejurare; a fi cuprins de..., a cădea în..., a da în... 18. (popular) a lovi, a atinge (țintind). Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ1 substantiv feminin Ciudă, necaz, dușmănie; ură ascunsă. Așa creștea pica împotriva Sultănichii ca iarba rea și mulți ii purtau ură și-i dospeau gind rău. DELAVRANCEA, S. 16. De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră, zice cu pică untul. CARAGIALE, O. II 161. N-ați văzut și n-ați aflat de viteazul Stanislav?... Numai una le spunea Și cu pică Mi-l pîra. TEODORESCU, P. P. 574. • locuțiune prepoziție În pica (cuiva) = în ciuda cuiva, cu intenția de a supăra pe cineva. Eu zic cucului să tacă, El se mută p-altă cracă, Cintă hoțul de mă seacă, Tot in pica mea să facă. TEODORESCU, P. P. 345. Expresia: A avea (sau a prinde) pică (pe cineva sau asupra cuiva) sau a purta pică cuiva = a avea necaz pe cineva, a purta verb reflexiv:ăjmășie cuiva. Călugării au pică pe el, fiindcă e viclean și pizmătareț. STĂNOIU, C. I. 84. Prin această faptă Ercule ajunse și el să fie fără de moarte, ca zeii, și [Junona] prinse și mai multă pică pe dînsul. ISPIRESCU, U. 19. Soția lui Keleu prinse pică asupra mamei Demetre. ODOBESCU, S. III 283. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PICA: PICA verb 1. a cădea. (Statueta a pica de pe etajeră; a pica o frunză.) 2. a cădea, a se dărîma, a se nărui, a se prăbuși, a se prăvăli, a se surpa, (regional) a se îmburda. (A pica casa pe ei.) 3. a cădea, a se prăbuși, a se prăvăli, a se răsturna, (rar) a se poticni. (A pica grămadă.) 4. a cădea, a eșua. (A pica la examen.) 5. a picura, (învechit și popular) a roura. (Ploaia pica; streașina pica.) 6. a se așeza, a se așterne, a cădea, a se depune, a se lăsa. (A pica bruma peste cîmpii.) 7. a-i curge, a-i picura, a i se prelinge, a i se scurge, (popular) a-i merge. (Îi pica lacrimi din ochi.) 8. a apărea, a se arăta, a se ivi, (învechit și regional) a se scociorî, (învechit) a se sfeti. (Chiar atunci a pica și el acolo.) 9. a sosi, a veni. (A pica la momentul oportun.) 10. a cădea, a se nimeri, a se potrivi, (popular) a se brodi. (Sărbătoarea a pica într-o vineri.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PICĂ: PICĂ substantiv ciudă, gelozie, invidie, necaz, pizmă, pornire, ranchiună, (rar) înciudare, (popular) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (învechit, regional și fam.) parapon, (învechit și regional, în Bucovina) băsău, (învechit și regional) măraz, scîrbă, (regional) pildă, zăcășeală, zăcășie, (prin Moldova) bănat, (Transilvania) dîcă, (Banat și Olt.) inat, (Moldova) poxie, (învechit) patos, răpștire, rîvnire, zavistie, zavistnicie, (familial) boală. (Îl roade pica; simte o pica nestăpînită pe...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ2, pici, substantiv feminin Una dintre cele patru culori ale cărților de joc (purtînd desene în formă de inimă cu o codiță, colorate în negru). Doamna Vorvoreanu puse ultima carte pe fața de masă brodată: un zece de pică. DUMITRIU, B. forme 37. Sus, pe-un stîlp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară... Neagră ca un as de pică Sub nemărginitul cer. TOPÎRCEANU, M. 9. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ2, pici, substantiv feminin Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; prin extensie carte de joc cu acest semn. – Din germana Pik, limba franceza pique. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ2, pici, substantiv feminin Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; prin extensie carte de joc cu acest semn. – Din germana Pik, limba franceza pique. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pică: 1) *pícă forme, plural inuz. ĭ (în franceză pique, cĭudă, ură, despre piquer, a împunge, despre pic, cazma, tîrnăcop, pisc. Zic și Rușiĭ píka și Sîrbiĭ pik a. î. Barb. Fam. Cĭudă, ură, animozitate: a avea, a prinde pică pe cineva. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ verb vezi deceda, deplasa, dezarticula, disloca, dispărea, duce, luxa, muri, pieri, prăpădi, prelinge, răposa, scrânti, scurge, sfârși, stinge, suci, sucomba. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pica: pica verb vezi DECEDA. DEPLASA. DEZARTICULA. DISLOCA. DISPĂREA. DUCE. LUXA. MURI. PIERI. PRĂPĂDI. PRELINGE. RĂPOSA. SCRÎNTI. SCURGE. SFÎRȘI. STINGE. SUCI. SUCOMBA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ2 substantiv feminin Unul dintre semnele de pe cărțile de joc, în formă de inimă sau de frunză colorată în negru și având o codiță. [< limba franceza pique]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PICA: PÍCA2 substantiv feminin (medicină) pervertire a gustului, constând în a prefera substanțele necomestibile (cărbune, pământ, argilă etc.). (< limba franceza pica) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ2 substantiv feminin unul dintre semnele de pe cărțile de joc, în formă de inimă sau de frunză cu codiță, colorată în negru. (< limba franceza pique) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pică: 2) *pícă forme, plural ĭ (în franceză pique, suliță). Una din cele doŭă figurĭ negre ale cărților de joc și care are forma unuĭ vîrf de lance. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ substantiv verbal animozitate, bibilică, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, verb reflexiv:ajbă, verb reflexiv:ăjmășie, zâzanie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pică: pică forme 1. ură mare și ascunsă: are pică pe tine; 2. una din cele patru colori în jocul de cărți: damă de pică (= limba franceza pique). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pică: pică substantiv verbal ANIMOZITATE. BIBILICĂ, DISCORDIE. DUȘMĂNIE. ÎNVRĂJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. URĂ. verb reflexiv:AJBĂ. verb reflexiv:ĂJMĂȘIE. ZÎZANIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ1 substantiv feminin (popular) Ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie (împotriva cuiva); ciudă, necaz, ranchiună. – conform germana Pike. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ1 substantiv feminin (popular) Ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie (împotriva cuiva); ciudă, necaz, ranchiună. – conform germana Pike. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru pică: pícă2 substantiv feminin (regional) 1. câță, bibilică, pichere. 2. material textil cu buline, asemănător penelor bibilicii (picăi). Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pică: pică forme 1. Zool. bibilică; 2. materie de bumbac cu puncte colorate (ca penele păsării). [Onomatopee]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ1 forme Sentiment de animozitate ascunsă (față de cineva); pizmă; ranchiună. /cf. germana Pike Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ2, persoană 3 pichează, verb I. intranzitiv (Despre avioane) A coborî în picaj. – Din limba franceza piquer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ2, persoană 3 pichează, verb I. intranzitiv (Despre avioane) A coborî în picaj. – Din limba franceza piquer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PICA: PÍCA substantiv feminin (medicină) Pervertire a poftei de mâncare. [< limba franceza pica, conform latina pica – coțofană]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i pica: a-i pica (cuiva) fisa expresie a avea o revelație bruscă; a înțelege (brusc) cum stau lucrurile. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ2, pic și pichez, verb I. intranzitiv (Despre avioane) A cobori vertical sau aproape vertical. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru pică: pícă3, píce, substantiv feminin 1. (învechit) lance. 2. (regional) unealtă cu care se cojesc copacii tăiați. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ verb I. intr. (Av.) A face un picaj. [P.i. pic, pichez. / < limba franceza piquer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PICA: PICÁ1 verb intr. (despre avioane) a face un picaj. (< limba franceza piquer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pica: picá (a cădea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu pic, persoana a treia singular: el / ea și plural pícă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pică: pícă (la cărțile de joc) substantiv feminin, genitiv dativ articulat pícii; plural pici Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pică: pícă2 (la cărțile de joc) substantiv feminin, genitiv dativ articulat pícii; plural pici Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pica: picá2 (a pica) (a coborî în picaj) verb, indicativ prezent 3 picheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pica: picá (a coborî în picaj) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea picheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ1 substantiv feminin ciudă, pizmă, ranchiună. (< germana Pike) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pica: picá1 (a pica) (a cădea) verb, indicativ prezent 3 pícă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ1 substantiv feminin Ciudă, pizmă. [< limba franceza pique]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pică: pícă1 (ură) (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat pícii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pîcă: pîcă substantiv verbal LULEA. PIPĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PICĂ: PÍCĂ substantiv verbal invidie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pică: pícă (ură) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A-I PICA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pică Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Statueta a pică de pe etajeră; a pică o frunză. A pică casa pe ei. A pică grămadă. A pică la examen. Ploaia pică; streașina pică. A pică bruma peste cîmpii. Îi pică lacrimi din ochi. Chiar atunci a pică și el acolo. A pică la momentul oportun. Sărbătoarea a pică într-o vineri. Îl roade pică; simte o pică nestăpînită pe. A pică grămadă. A pică la examen. A pică bruma peste câmpii. Picá2 a pică a coborî în picaj verb, indicativ prezent 3 picheáză. Picá1 a pică a cădea verb, indicativ prezent 3 pícă. |
GRAMATICA cuvântului pică? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pică. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pică poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pica? Vezi cuvântul pica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pica?[ pi-ca ] Se pare că cuvântul pica are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pică Inţelegi mai uşor cuvântul pică dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe familial A pica sau a fi picat ca din cer sau din lună, din nori, din stele = a a veni pe neașteptate; b a fi dezorientat, a nu ști ce să facă A pica cerul pe cineva = a a se simți foarte rușinat; b a rămâne uimit, a fi surprins de ceva A pica de somn sau de oboseală = a fi foarte obosit A pica în genunchi înaintea cuiva = a cădea în genunchi pentru a ruga, a implora, a solicita etc Frumos sau frumușel de pică = foarte frumos, neînchipuit de frumos pici cu ceară sau cu lumânarea = orice ai face, pentru nimic în lume, cu nici un preț, nicidecum A pica în mâna sau în palma, în mâinile cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva A pica cerul pe cineva = a a se simți foarte rușinat; b a rămâne uimit, a fi surprins de ceva A pica de somn sau de oboseală = a fi foarte obosit A pica în genunchi înaintea cuiva = a cădea în genunchi pentru a ruga, a implora, a solicita etc Frumos sau frumușel de pică = foarte frumos, neînchipuit de frumos pici cu ceară sau cu lumânarea = orice ai face, pentru nimic în lume, cu niciun preț, nicidecum A pica în mâna sau în palma, în mâinile cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva locuțiune prepoziție În pica cuiva = în ciuda cuiva, cu intenția de a supăra pe cineva Expresia: A avea sau a prinde pică pe cineva sau asupra cuiva sau a purta pică cuiva = a avea necaz pe cineva, a purta verb reflexiv:ăjmășie cuiva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pică |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala din abundență?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul pica se conjugă: ei ele pícă
