 | as |
|
| Face [ fa-ce ] VEZI SINONIME PENTRU face PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a i face în mai multe dicționareDefinițiile pentru a i face din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a face (forma la infinitiv) A face conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FACE: FACE verb 1. a executa, a realiza, (popular și fam.) a meșteri, a meșterui. (face o ladă; ce face acolo?) 2. a fabrica, a produce. (În uzină se face 100 de automobile pe zi.) 3. a confecționa, a executa, a fabrica, a produce. (A face noi sortimente de îmbrăcăminte.) 4. a efectua, a executa, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a realiza, a săvîrși, (învechit și popular) a plini. (Am face tot ce mi-ai dativ) 5. a efectua, a executa a făuri, a înfăptui, a realiza, a săvîrși. (A face o lucrare durabilă.) 6. a depune, a desfășura, a duce, a efectua, a executa, a îndeplini, a întreprinde, a presta. (A face acolo o muncă utilă) 7. a se întîmpla. (Cum a zis, așa s-a face.) 8. a clădi, a construi, a dura, a înălța, a ridica, a zidi, (livresc) a edifica, (învechit) a temeia. (A face o nouă școală.) 9. a găti, a pregăti, a prepara, (învechit și popular) a preface, (Transilvania și Banat) a păzi, (Transilvania) a socăci. (face mîncarea.) 10. a da. (A face o gaură.) 11. a aranja, a pregăti. (face patul.) 12. a lustrui, a văcsui, (Bucovina) a puțui, (prin Transilvania și nordul Muntenia) a puțului. (A face cuiva încălțămintea.) 13. a aprinde, a ațîța. (E frig, trebuie să face focul.) 14. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a formula, a întocmi, a redacta. (El a face raportul.) 15. a efectua, a opera. (A face unele modificări pe industria textilă) 16. a efectua, a întreprinde. (A face studii ample.) 17. a juca. (face un șah cu mine?) 18. a efectua, a executa, a îndeplini, a presta, a-și satisface. (face serviciu! militar.) 19. a exercita, a practica, a profesa, (învechit) a metahirisi, a profesui. (face avocatura.) 20. a studia, a urma. (face medicina.) 21. a proceda. (face cum crezi!) 22. a naște, (învechit și popular) a zămisli, (învechit) a prăsi. (O femeie a face un băiat.) 23. a făta, a naște, (prin Transilvania) a pui. (Vaca a face un vițel.) 24. a procrea, (învechit și popular) a zămisli. (Un bărbat care face un copil.) 25. a oua. (Găina a face două ouă.) 26. a da. a produce, a rodi. (Pomul face multe mere.) 27. a da, a produce. (Solul face rod bogat.) 28. a institui, a stabili. (face legi.) 29. a administra, a aplica. (A face cuiva un tratament.) 30. (familial) a trage. (A face un chef.) 31. a comite, a făptui, a săvîrși, (învechit) a plini. (A face o infracțiune.) 32. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a găsi, a gîndi, a imagina, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (învechit și popular) a izvodi, (popular) a iscodi, a închipui, (regional) a tocmi, (învechit) a unelti, (figurat) a naște, a urzi, a zămisli. (A face un nou sistem de...) 33. (termen bisericesc) a crea, a zidi. (Biblia scrie că Dumnezeu a face lumea.) 34. a deveni, (prin Transilvania) a apuca. (S-a face destul de măricel.) 35. a deveni. (S-a întîmplat să se face om de treabă.) 36. a deveni, a se preface, a se transforma. (Totul s-a face scrum.) 37. a preface, a schimba, a transforma. (Băutura, din om te face neom.) 38. a se preface, a simula, (regional) a se marghioli, (învechit) a se fățărnici. (Se face că e nebun.) 39. a convinge, a decide, a determina, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca. (L-a face să vină.) 40. a cauza, a crea, a da, a determina, a pricinui, a produce, a provoca, a stîrni. (Medicamentul îi face o senzație de...) 41. a (se) produce, a (se) provoca, a (se) stîrni. (A face mare vîlvă.) 42. a constrînge, a forța, a obliga, a sili, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit și regional) a strînge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strîmtora, (figurat) a presa. (L-a face să mărturisească.) 43. a destina, a hărăzi, a meni, a predestina, a sorti, a ursi. (Sînt face să fie fericiți.) 44. a descînta, a fermeca, a meni, a ursi, a verb reflexiv:ăji, (popular) a solomoni, (regional) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a rîvni, (prin Transilvania) a pohibi. (Ii face cu ulcica.) 45. a prevesti. (face a...) 46. a căpăta, a contracta, a lua, (popular) a prinde. (A face o gripă.) 47. a acumula, a aduna, a agonisi, a economisi, a strînge, (popular) a chivernisi, (regional) a priștipi, a răgădui, n sclipui, (Transilvania) a mirui, (Olt. și Muntenia) a scofeli, (Banat) a stăci, (Transilvania și Maramures) a șporoli, (prin Maramures) a zorobi, (figurat) a prăsi. (A face o adevărată avere.) 48. a costa, a fi, a reveni, (rar) a prețui, (învechit și regional) a veni, (învechit) a costisi. (Cît face metrul de stofă?) 49. a prețui, a valora, (rar) a prețălui, (popular) a plăti. (Obiectul acesta face o mie de lei.) 50. a merita. (Dai un ban, dar face.) 51. a desemna, a numi, a pune, (învechit și popular) a orîndui, (învechit) a provivasi, a rîndui. (L-a face ministru al său.) 52. a califica, a numi, (figurat și fam.) a categorisi, (figurat) a eticheta, a taxa. (L-a face prost.) 53. a se ivi, a se lăsa, a sosi, a veni. (Cum se face seara, pleacă.) 54. a spune, a zice. (El face: – Nu verb reflexiv:eau!) 55. a merge, a parcurge, a străbate. (face zilnic 10 km.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru face: fáce verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele fac, persoana întâi plural: noi fácem, persoana a doua plural: voi fáceți; imperativ persoana a doua singular: tu fă, negație nu fáce; participiu făcút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru face: fáce (a face) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele fac, persoana întâi plural: noi fácem, persoana a doua plural: voi fáceți; imperativ fă, negație nu fáce; participiu făcút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru face: face, fac verb I. vezi t. (eufem. – despre bărbați) a avea un contact sexual. II vezi r. a se îmbăta. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i face: a-i face (cuiva) zile amare / fripte expresie a șicana (pe cineva), a hărțui continuu (pe cineva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i face: a-i face (cuiva) una bună expresie a produce (cuiva) un necaz / o neplăcere. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i face: a-i face (cuiva) cântarea expresie (argoul lumii interlope) a trăda un complice, a denunța. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i face: a-i face (cuiva) o scenă expresie a aduce (cuiva) imputări violente. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i face: a-i face (cuiva) o butonieră expresie a tăia (pe cineva) pe burtă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i face: a-i face (cuiva) pontul expresie a înșela (pe cineva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A-I FACE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a-i face Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a-i face dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A-i face o ladă; ce a-i face acolo? 2. În uzină se a-i face 100 de automobile pe zi. A a-i face noi sortimente de îmbrăcăminte. Am a-i face tot ce mi-ai dativ 5. A a-i face o lucrare durabilă. A a-i face acolo o muncă utilă 7. Cum a zis, așa s-a a-i face. A a-i face o nouă școală. A-i face mîncarea. A a-i face o gaură. A-i face patul. A a-i face cuiva încălțămintea. E frig, trebuie să a-i face focul. El a a-i face raportul. A a-i face unele modificări pe industria textilă 16. A a-i face studii ample. A-i face un șah cu mine? 18. A-i face serviciu! militar. A-i face avocatura. A-i face medicina. A-i face cum crezi! 22. O femeie a a-i face un băiat. Vaca a a-i face un vițel. Un bărbat care a-i face un copil. Găina a a-i face două ouă. Pomul a-i face multe mere. Solul a-i face rod bogat. A-i face legi. A a-i face cuiva un tratament. A a-i face un chef. A a-i face o infracțiune. A a-i face un nou sistem de. Biblia scrie că Dumnezeu a a-i face lumea. S-a a-i face destul de măricel. S-a întîmplat să se a-i face om de treabă. Totul s-a a-i face scrum. Băutura, din om te a-i face neom. Se a-i face că e nebun. L-a a-i face să vină. Medicamentul îi a-i face o senzație de. A a-i face mare vîlvă. L-a a-i face să mărturisească. Sînt a-i face să fie fericiți. Ii a-i face cu ulcica. A-i face a. A a-i face o gripă. A a-i face o adevărată avere. Cît a-i face metrul de stofă? 49. Obiectul acesta a-i face o mie de lei. Dai un ban, dar a-i face. L-a a-i face ministru al său. L-a a-i face prost. Cum se a-i face seara, pleacă. El a-i face: – Nu verb reflexiv:eau! 55. A-i face zilnic 10 km. A a-i face o lucrare durabilă. A a-i face o gaură. A a-i face un chef. Băutura, din om te a-i face neom. A-i face a. Dai un ban, dar a-i face. Cum se a-i face seara, pleacă. Fáce a a-i face verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele fac, persoana întâi plural: noi fácem, persoana a doua plural: voi fáceți; imperativ fă, negație nu fáce; participiu făcút. |
GRAMATICA cuvântului a-i face? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a-i face. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a-i face poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE face? Vezi cuvântul face desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul face?[ fa-ce ] Se pare că cuvântul face are două silabe |