 | as |
|
| Bate [ ba-te ] VEZI SINONIME PENTRU bate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a i bate în mai multe dicționareDefinițiile pentru a i bate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a bate (forma la infinitiv) A bate conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BATE: BÁTE, bat, verb III. I. tranzitiv 1. A lovi un om sau un animal (cu palma, cu biciul, cu varga etc.) în scopul de a-l pedepsi sau de a-l constrînge la o acțiune. Nuntașii au sărit la dînsul și au început să-l bată și să-l bată, de-i mergea colbul. SBIERA, P. 289. Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să muște, linge mîna care-l bate. NEGRUZZI, S. I 141. Ortomane, Hoțomane, Bate-ți negrul Pe de-ntregul Și te du și fugi de mine. ALECSANDRI, P. P. 11. • (figurat) Bate șaua să priceapă iapa (= dă cuiva să înțeleagă ceva fără să i se adreseze direct). • absolut A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară. Pe ciocoi îi bagă-n fiară. ALECSANDRI, P. P. 156. • Expresia: A bate măr (sau ca mărul) vezi măr. Îl bat de-i merg (sau să-i meargă) fulgii vezi fulg. Îl bal de-i iese (sau să-i iasă) untul vezi unt. A bate la stroi vezi stroi. A bate gros vezi gros. A bate la tălpi = a lovi pe cineva peste tălpi (pedeapsă obișnuită în regimurile trecute). A bate la palmă = a lovi peste palmă (pedeapsă obișnuită în școala din trecut). Domnișoara Victoria... vă bătea la palmă. PAS, Z. I 111. (Glumeț; Moldova) Pui de bate = bătaie strașnică. Rămîind fără tovarăși de ispravă și mai dîndu-mi și părintele Isaia un pui de bate așa din senin, chihăiam pe mama... că doar m-a da și pe mine la catihet. CREANGĂ, A. 80. A-și bate capul (sau, rar, firea) cu (sau pentru sau de) ceva = a se gîndi mult la ceva, a-și frămînta mintea, a chibzui fel și chip, a se ocupa mult cu ceva, a se interesa mult de ceva, a-i păsa de ceva. Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii. BENIUC, vezi 9. Întîi voia să facă o mustrare duducăi noastre, dar pe urmă... nu și-a mai bătut capul cu asta. SADOVEANU, N. forme 86. Și cînd propria ta viață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunsă cum a fost? EMINESCU, O. I 134. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a sta de capul cuiva, a se ține stăruitor de cineva, a nu-i da pace, a-l ameți, a-l toca la cap. Anghelină, stinge lampa... Destul ai stat trează cît ne-a bătut capul cu poveștile acel cioban de la Păstrăveni. SADOVEANU, N. forme 24. De multă verb reflexiv:eme Joe umbla după Junona, bătîndu-i capul și spunîndu-i că moare de dragoste pentru dînsa. ISPIRESCU, U. 11. A-l bate (pe cineva) gîndul (sau mintea) sau (reflexiv) a se bate cu mintea (sau cu gîndul sau cu gîndurile) = a fi preocupat de ceva, a fi obsedat de un gînd (care-l îndeamnă să facă ceva). Turcalete se bătea cu mintea unde să-și ascunsă el procleta lui de avere. GALACTION, O. I 293. De altfel mă bate gîndul s-o cumpăr mai bine eu. REBREANU, R. I 145. Drumeț bătut de gînduri multe. Ne lași atît de greu pe noi... GOGA, P.16. Pururea să bate cu gîndurile, ziua și noaptea, cum ar face o corabie. DRĂGHICI, R. 142. Pe mine mă bate gîndul să las crîngul, Să iau cîmpul. TEODORESCU, P. P. 289. A-i bate (cuiva) gîndul (undeva) = a fi înclinat, aplecat spre..., a-i merge gîndul la... S-a încercat de cîteva ori să afle cam încotro i-ar bate gîndul fetei. VLAHUȚĂ, O. A. 348. A-l bate (pe cineva) grija = a fi neliniștit sau muncit de o grijă, a fi îngrijorat. Cînd m-ar bate numai atîta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gîndul cum să-i port de cheltuială [băiatului la școală]. CREANGĂ, A. 120. A-și bate gura degeaba (sau în vînt) sau (rar) a-și bate limba = a vorbi în zadar, fără nici un rezultat. A-și bate picioarele = a umbla mult, a osteni umblînd. Să nu-și mai bată picioarele de pomană pe, la curte. REBREANU, R. I 191. De n-ar fi și unul ca mine pe acolo, degeaba vă mai bateți picioarele ducîndu-vă [după fată]. CREANGĂ, P. 246. A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a face pe cineva (sau ceva) de rîs, de ocară, a rîde de cineva (sau de ceva), a batjocori. Cine-a verb reflexiv:ut să-și bată joc de tine? DUMITRIU, B. forme 100; b) (cu privire la o femeie) a necinsti, a viola. • figurat (în imprecații, mai ales glumețe) Bată-te norocul! ▭ Să vezi cum prinde mutul limbă... Bată-l cucu să-l bată! SADOVEANU, N. forme 104. Ei, d-apoi le-am mai uitat, bată-le de povești. VLAHUȚĂ, O. A. 49S. Bată-te pîrdalnicu să te bată!... Șezi binișor! ALECSANDRI, T. I 110. Bate-mă, doamne, să zac într-o grădină cu mac, Cu mîndra pe după cap JARNÍK-BÎRSEANU, despre 382. ♦ reflexiv (În expresie) A se bate cu pumnii în (sau peste) cap= a-și da lovituri peste cap în semn de supărare mare, de desperare. O dată încep ele a se boci înăbușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. A se bate cu pumnii în piept = a) a-și da lovituri în piept în semn de pocăință sau de supărare. Împărăteasa... începu a suspina și a plînge, bătîndu-se cu pumnii în pept și smulgîndu-și și părui de supărare. RETEGANUL, P. II 29; b) a se fuduli, a se îngîmfa, a se lăuda. A se bate cu mîna (sau cu palma) peste gură= a se lovi peste gură ca pedeapsă pentru scăparea unor vorbe nesocotite sau în fața unei întîmplări neașteptate sau îngrozitoare. Nu mai face și tu atîta vorbă ca fariseul cel fățarnic. Bate-te mai bine cu mîna peste gură. CREANGĂ, A. 17. ♦ (Ideea de pedeapsă dispare; cu privire la oameni, urmat de determinarea «pe umăr») A lovi ușor peste umăr spre a-i arăta bunăvoință/încredere etc.; (cu privire la un animal, urmat de determinări care indică o parte a corpului) a-l lovi ușor spre a-l mîngîia. Cineva îi bătea [pe cai] cu palma pe gît. DUMITRIU, B. forme 59. Tata i-a strîns ciobanului mîna și l-a bătut cu dragoste pe umăr. SADOVEANU, N. forme 13. Așteptînd să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție. CARAGIALE, M. 61. L-a bătut... cu mîna pe umăr, zicîndu-i Moșule, să știi că de azi înainte ești omul meu. CREANGĂ, A. 20. • Expresia: A bate palma (sau, glumeț, laba) cu cineva = a da mîna cu cineva; a ajunge la o înțelegere, a se învoi, a-și da asentimentul pentru o convenție stabilită. Uncheșul Haralambie... după ce a bătut palma cu tinichigiul... s-a coborît din cerdac și s-a dus. SADOVEANU, N. forme 183. Poftesc să vii aicea, să bați cu mine laba și să ne împăcăm. SADOVEANU, P. M. 305. 2. A izbi (pe cineva de ceva). L-a bătut cu capul de pereți. • intranzitiv (în expresie) A bate la ochi (mai rar la urechi sau la auz) = a izbi vederea (sau auzul) cuiva, trezindu-i luarea-aminte, interesul sau bănuiala. Își puneau întrebări furișe, avînd grijă să se despartă, ca să nu fie cîrdul prea mare și să bată la ochi. PAS, L. I 123. [Lipsurile] băteau prea tare la ochi ca să nu le fi putut îndată constata. ODOBESCU, S. II 395. Înființase o societate secretă cu numele Eterie (tovărășie), nume modest, care nu bătea la auz. GHICA, S. 94. A bate la cap = (despre o sobă sau o mașină de călcat) a provoca dureri de cap (prin difuzare de căldură sau prin degajare de gaze). 3. (Despre încălțăminte, ham, șa etc.) A freca, a roade, a produce răni. Mă bat pantofii. II. 1. reflexiv reciproc. A se lua la bătaie, a se încăiera, a se lupta. Se puseră a se bate în săbii și se tăiară, de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31. Am fugit... de frica unei cete de turci, care se bătuse chiar atunci cu volintirii la Secul. CREANGĂ, A. 20. Făt-Frumos își luă ziua-bună de la părinți, ca să se ducă să se bată el singur cu oștile împăratului. EMINESCU, N. 5. Pentr-o fată cît o ceapă Stau feciorii să se bată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 434. • Expresia: Se bat calicii (sau lupii sau nebunii) la (sau în) gura cuiva vezi gură. A se bate cu moartea = a fi în agonie. A văzut o cioară bătîndu-se cu moartea. RETEGANUL, P. II 66. (figurat) Cînd se bate ziua cu noaptea = pe înserate, în amurg, cînd se îngînă ziua cu noaptea. (reflexiv) A se bate după ceva = a dori foarte mult un lucru, a-i plăcea foarte mult ceva. • reflexiv A se lupta cu arme, a purta război. Eu, omul negru, am fost mai apoi Trimis să mă bat într-un mare război. M-am bătut, pentru ca de acum niciodată Popoarele lumii să nu se mai bată. DESLIU, G. 43. S-au sculat sub cîrmuirea rusului o sută de noroade, și se bat o sută de noroade, mă Ghiță Lungu, pentru dreptatea ce-au dobîndit. SADOVEANU, M. C. 160. • tranzitiv (Cu complementul «război») Unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236. 2. tranzitiv (Cu privire la un dușman, o țară etc.) A învinge, a birui, a înfrînge. Atuncea noroadele mongolilor... cutreierau pămîntul și băteau împărățiile. SADOVEANU, despre P. 75. • Expresia: A se da bătut = a se lăsa convins (într-o discuție etc.); a ceda. ♦ (La jocul de cărți, în sport sau. într-o discuție) A cîștiga partida (de joc), a rămîne învingător. L-am bătut de două ori la șah. ♦ A prețui mai mult decît altul, a fi superior cuiva, a întrece. O capră bună bate la lapte o vacă rea. III 1. tranzitiv A lovi de mai multe ori un lucru cu altul (mai ales cu o unealtă), pentru a scoate sau a prelucra ceva: a) lovi întruna, cu ustensile speciale de bucătărie, ouăle spre a le amesteca bine, laptele sau smîntîna spre a alege untul. Au început a bate laptele, pănă ce s-a ales untul. DRĂGHICI, R. 140. • Expresia: A bate apa-n piuă sau a bate apa să se aleagă untul vezi apă. A lovi mereu cu ciocanul sau cu barosul un metal înroșit în foc, spre a-i da o anumită formă. Bate fierul pînă-i cald. • Expresia: A bate bani = a fabrica monede de metalurgie Că de mult ce ești avut, Bani de aur ai bătut. ALECSANDRI, P. P. 211. c) A lovi de repetate ori, cu un ciocan mic, tăișul coasei (așezat pe bîtcă), spre a-l ascuți. d) (Cu privire la cuie, nituri, țăruși etc.) A înfige, a vîrî prin lovituri repetate (cu ciocanul, cu maiul etc.). Nuntașii ies afară, caută un par înalt, îl bat în mijlocul ogrăzii. SEVASTOS, N. 331. ♦ A fixa un obiect de altul țintuindu-l cu ceva. Un cerc de aur bătut cu diamante. EMINESCU, N. 6. De-i găsi o para frîntă în toată casa, să mi-o bați în frunte! ALECSANDRI, T. 1557. Alții... să bată... potcoavele. ȘEZ. II 10. e) (Folosit și absolut) A îndesa cu spata firele bătelii. Am țesut bine, dadă Reveca? – Nu bate într-o parte. Apucă spata drept de mijloc. DELAVRANCEA, A. 4. Ileana Cusînzeana... cum țesea, de cîteori bătea cu brîgla, totdeauna ieșeau cîte două cătane îmbrăcate și-narmate. RETEGANUL, P. V 40. f) (Întrebuințat absolut sau cu complementul «apa») A da mereu cu un băț în apa (sau pe sub pietrele din apa) unui rîu, spre a scormoni peștii din ascunzători. Băiatul intră cu plasa în gîrlă. Bătu în sus, bătu în jos, și pește să prinză, cîtuși de cît. ISPIRESCU, L. 280. Un al treilea pescar vine cu luntrea și bate apa pînă ce se sfîrșește de strîns tot năvodul. I. IONESCU, P. 408. g) (Cu privire la grîu, porumb etc.)A îmblăti, a descoji, a dezghioca; (cu privire la plantele textile) a zdrobi prin lovituri repetate (cu o bîtă sau cu un mai), spre a face să se desprindă fibrele. Au pus să se treiere cerealele și să bată păpușoii. I. IONESCU, despre 295. [Inul] îl bat, îl curăță, îl meliță, îl perie, îl torc. DRĂGHICI, R. 78. h) A lovi cu o prăjină crengile unui pom spre a face să cadă fructele. Am bătut toți merii din grădină. i) (Cu privire la un covor, la o pătură, la o haină etc.) A scutura (de praf). Soldatul intră cu pantofii: – îi luase lelea Uța să-i bată. despre ZAMFIRESCU, R 216. j) (Cu privire la tobă, la toacă etc.) A produce, prin lovituri ritmice, sunetul caracteristic al obiectului respectiv. Pune-l să bată toba la casa dregătorilor. PAS, L. I 17. Tălpoiul face iute o darabană... și începe a bate ca de război, brr... brr! CREANGĂ, P. 310. • Expresia: A bate toba = a lansa știri, a nu păstra un secret, a divulga imediat cele auzite. A bate toba la urechea surdului, se zice despre cei ce nu vor să asculte ce li se spune. A-i bate (cuiva) în strună = a vorbi (cuiva) așa cum îi place. Femeia a priceput slăbiciunea bărbatului și totdeauna i-a bătut în strună. SEVASTOS, N. 3. • intranzitiv (Cu determinări introduse prin prep, «din») Veneau toboșarii și trîmbițașii, bătînd din tobe și sunînd din trîmbițe. ISPIRESCU, M. vezi 42. j) (Cu privire la pămînt sau arie) A bătători; prin extensie a lovi cu piciorul de repetate ori (jucînd sau tropăind). Se prind de mîini și se desprind... Și bat pămîntul tropotind în tact ușor. COȘBUC, P. I 57. ♦ (Cu privire la un joc) A juca cu foc. [Polca] o băteam vîrtos cînd eram mic. ALECSANDRI, T. I 93. l) A îndesa (ceva) prin apăsări repetate. Toader... întinse mîna la cărbune... și-l aruncă în lulea, bătîndu-l cu unghia. despre ZAMFIRESCU, R. 239. Bunătatea brînzei de oi atîrnă de la meșteșugul baciului de a prepara cașul și de la chipul de a o bate la putină. ȘEZ. VII 100. m) A lovi ceva de repetate ori cu un mai sau cu un ciocan (de exemplu carnea ca să se frăgezească, rufele muiate în apă ca să iasă din ele săpunul și leșia etc.). Iarna toarce la fuioare... Apoi vara-n foc de soare Bate pînza la izvoare. ALECSANDRI, T. 272. Își muia cîte-o bucată de carne, bătînd-o cu maiul. DRĂGHICI, R. 149. n) (Cu complementul «mingea») A azvîrli mingea departe (lovind-o cu ceva); prin extensie a se juca cu mingea. o) A juca mult cărți;a amesteca cărțile de joc. Își duce veacul numai în străinătăți... acolo bate cărți și petrece. SADOVEANU, N. forme 50. • Expresia: (La jocul de cărți) A bate o carte (sau cărțile) = a răspunde la cartea altuia cu o carte mai mare. Toderică... chemă pre vătaful și se puse la jucat stos. Îi bătu toate cărțile de-a rîndul. NEGRUZZI, S. I 84. tranzitiv (Cu privire la un drum) A face mereu aceeași cale, a umbla mult (pe un drum), a străbate. De trei nopți aceeași cale Bate călătorul. TOPÎRCEANU, S. A. 39. Numai eu, rămas același, Bat mereu același drum. EMINESCU, O. I 112. Ordonă să se ridice îndată mic și mare... și să bată codrii, ca să prinză pe fugari. NEGRUZZI Ș. I 108. Nu le-o mai dat pofta să bată drumul leșului! ȘEZ. VII 26. Foaie verde bob năut, Lungu-i drumul și bătut; Nu-i bătut de car cu boi Nici de turmele de oi, Ci de ochișorii mei. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 200. • Expresia: A bate (pasul) pe loc = a face o acțiune fără să realizeze verb reflexiv:eun progres. Producția în țările lagărului imperialist bate pasul pe loc, iar neînsemnata creștere a producției industriale în aceste țări este legată numai de militarizarea economiei naționale, de pregătirile de război și de ducerea războaielor banditești de cotropire. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 81. ♦ (Cu privire la un loc) A frecventa des, a umbla într-una prin...; a cutreiera. Astăzi [ciobanii] fug noaptea de la stînă și bal satele primprejur. GALACTION, O. I 65. Se înhăitase cu cîțiva feciori de boieri și băteau mahalalele ziua și noaptea. GHICA, S. 40. Multe mări am trecut, Multe țări am bătut. TEODORESCU, P. P. 173. • Expresia: A bate prundurile (sau podurile) = a umbla de colo pînă colo (fără nici o treabă sau verb reflexiv:eun scop), a hoinări. Toată ziulica bate prundurile după scăldat. CREANGĂ, A. 13. A bate cîmpii = a vorbi într-aiurea, a se abate de la chestiunea discutată, a ocoli un subiect care nu convine să fie discutat. (intranzitiv) A bate în retragere = a) (despre o, armată) a se retrage din fața inamicului; b) figurat a renunța să mai susțină ceva cu aceeași tărie, a da îndărăt, a retracta. 3. intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «în» sau «la») A lovi cu degetul sau cu pumnul în ușă, în fereastră etc. mai ales spre a atrage atenția celor dinăuntru; a ciocăni, a pocăni. Unul începuse să bată cu pumnul în geam. DUMITRIU, B. forme 10. Văzîndu-se-n sat... începu a bate pe la ușile oamenilor să-l lase de mas. RETEGANUL, P. I 11. Un orologiu sună noaptea jumătate. La castel, în poartă, oare cine bate? BOLINTINEANU, O. 33. • Expresia: A bate pe la ușile oamenilor = a cere de pomană. • figurat Iarna bate la ușă. ▭ Războiul bătea la poarta țării. PAS, Z. I 94. (Cu elipsa determinării) N-or mai jeli trudiții la praguri boierești; Ast an, la fiecare din ei belșugul bate. DESLIU, 49. 4. intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu», arătînd instrumentul și, prin prepoziție «în»), obiectul acțiunii) A lovi tare, a izbi (uneori în semn de mînie, de nerăbdare sau spre a amenința sau intimida pe cineva). Expresia: A bate cu pumnul (sau cu pumnii) în masă, ca manifestare a mîniei. Izbucni, strigînd și bătînd cu pumnii în masă. BART, E. 285. • A lovi un animal spre a-l îndemna la mers. Călăreții... În caii lor sălbateci bat cu scările de lemn. EMINESCU, O. I 148. 5. intranzitiv (Despre valurile apei) A se lovi, a se izbi (de maluri etc.). Valuri roșii băteau la Salonic în portugheză BOUREANU, S. P. 3. Numai bătrînul simțea puterea apei care-i bătea în glezne. SADOVEANU, N. forme 27. • reflexiv În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie. ALECSANDRI, P. III 298. 6. reflexiv (Despre mai multe lucruri) A se lovi unul de altul. Frunza lin se bate În codru-nflorit. ALECSANDRI, P. I 197. • Expresia: A se bate cap în cap = a fi cu totul opus, contradictoriu, diferit; a se contrazice. Venea să se intereseze care este adevărul în vălmășagul de știri ce circulau și se băteau cap în cap. REBREANU, R. I 505. • tranzitiv Peste vîrfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin. EMINESCU, O. I 206. (Despre fructe) A se atinge, a se strivi, a se bătuci. 7. reflexiv A se zbate, a se zvîrcoli. Te bați pe iarbă noaptea întreagă, fără să adormi. DELAVRANCEA, la TDRG. IV. intranzitiv 1. (Despre arme de foc) A trage. Ofițeri, murind, strigau în vaiete: Artileria... să bată... artileria... Și artileria prinse să bată. CAMILAR, N. I 49 • tranzitiv (Învechit) A bombarda. Tunurile lor bat zidiurile aiste necontenit de cinci zile. ALECSANDRI, T. 1494. Bătea partea de sus a cetății cu zece tunuri. BĂLCESCU, O. II 113. 2. (Despre o armă de foc) A trimite proiectilul pînă la...; prin extensie (despre glas sau ochi) a ajunge pînă la..., a atinge, a cuprinde. Pușca aceasta bate departe. ▭ În toate părțile unde bate ochiul, [vezi] buchete de arbori și colțuri de dumbravă. SADOVEANU, O. A. II 186. Miriște și imașuri, cît bate ochiul. VLAHUȚĂ, la TDRG. • (Despre plante) Cum ți-e grîul...? – Bun, cumetre, bun... bate la piept. SANDU-ALDEA, U. P. 152. 3. (Uneori determinat prin «cu vorba») A face aluzie, a aduce vorba, a pișcă cu vorba. Atunci [împăratul] a stat și a cugetat, înțelegînd unde bătea al șaptelea sfetnic al său. Bătea în ce bătuseră și ceilalți șase. SADOVEANU, despre P. 125. Ei! Acu înțeleg eu unde bate vorba lui! CARAGIALE, O. I 54. 4. A înclina spre..., a fi aplecat spre... Mintea lui ca o cumpănă se clătina, cînd într-o parte, cînd în alta, dar tot spre înșelare bătea. CONTEMPORANUL, VIII 213. 5. (În expresie) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. Mai potriviți unde să-i găsești?... Numai atîta mă îngrijește, că Luluța nu bate nicidecum cu Guliță. ALECSANDRI, T. I 176. vezi intranzitiv (Despre unele fenomene ale naturii) 1. (Despre vînt) A sufla. Spre Creasta Ciungă Nouri s-alungă... Vîntul cu aspre aripe reci Bate din coastă A verb reflexiv:eme proastă. DEȘLIU, M. 28. Începu să bată ușor un vînt reavăn. DUMITRIU, B. forme 15. Bate un vînt peste ape. BENIUC, vezi 115. Cînd a-nceput să bată vîntul... am scos foaia mea de cort. SAHIA, N. 80. • tranzitiv Mă bate vîntul în față. 2. (Despre brumă, ploaie, grindină) A cădea, a lovi în... Ploaie măruntă și deasă de început de noiembrie bătuse toată noaptea în geamuri și ziduri. STANCU, U.R.S.S. 36. Ploaia bate-n geamuri, streșinile cîntă. TOPÎRCEANU, S. A. 35 • tranzitiv Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită. ALECSANDRI, O. 167. Codrule cu frunza lată, Bruma cază, nu te bată! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 199. • tranzitiv figurat (Despre secetă) Să știți că și în anul ăsta ne bate seceta. PAS, L. I 8. 3. (Despre soare, lună, stele) A atinge, a-și trimite razele pînă la..., a lumina; a se reflecta în... S-au lungii pe mal, acolo unde bătea mai tare soarele. PAS, L. I 64. Peste toate bate acum soarele de dimineață tot mai covîrșitor, în explozii de puzderii de aur, risipind cele din urmă pilcuri de negură în văgăuni. SADOVEANU, O. A. II 191. Soarele bătea căldicel pe prispă. VLAHUȚĂ, O. A. III 179. Și dacă stele bat în lac Adîncu-i luminîndu-l, E ca durerea mea s-o-mpac Înseninîndu-mi gîndul. EMINESCU, O. I 193. Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri. EMINESCU, O. I 101. Pe aceeași ulicioară Bate luna în ferești, Numai tu de după gratii Vecinie nu te mai ivești! EMINESCU, O. I 112. • tranzitiv Mă bate soarele-n ochi. HOGAȘ, M. N. 19. Codrul... își deschide-a lui adîncuri fața lunei să le bată. EMINESCU, O. I 83. VI. 1. intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «din» sau «în», indicînd o parte a corpului)A lovi, a mișca dintr-o parte a corpului. verb reflexiv:eo douăzeci de soldați... băteau din călcîie... să se încălzească. DUMITRIU, B. forme 118. • (Poetic) Un greier... Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătînd din pinteni. EMINESCU, O. I 87. • Expresia: A bate din (sau în) palme = a-și lovi palmele spre a-și manifesta un sentiment de bucurie, de aprobare ( vezi aplauda) sau spre a chema pe cineva. Spune și el după noi, bătînd din palme: «tata, vine tata!. SAHIA, N. 48. Cît ai bate din palme = într-o clipă, pe loc, imediat. Crîșmărița iute a lăsat obloanele în jos, a aprins lumînarea și, cît ai bate din palme, ni s-a și înfățoșat cu o cană mare de lut, plină cu vin de Odobești. CREANGĂ, A. 97. A bate în pumni = a lovi un pumn de altul spre a-i face cuiva în ciudă. A bate din picior = a lovi cu piciorul în pămînt ca semn de amenințare sau intimidare, sau spre a arăta că verb reflexiv:ea să-și impună voința. împăratul a bătut din picior: Luați-l! SADOVEANU, despre P. 32. Scaraoschi... mînios grozav, chemă înaintea sa toată drăcimea și bătu din picior, strigînd... CREANGĂ, P. 57. A bate din picioare = (despre animale, mai ales despre cai) a lovi cu picioarele în pămînt de nerăbdare. [Iepele] nechezau și băteau din picioare. EMINESCU, N. 20. A bate din (sau în) buze = a rămîne păgubit de ceva sau înșelat în așteptările sale. Prepeleac a rămas bătînd în buze. CREANGĂ, P. 46. ♦ (Despre păsări; determinat prin «din aripi») A lovi aerul cu aripile. Au prins a bate din aripi cucoșii. SADOVEANU, forme J. 602. • (Despre cîini; determinat prin «din coadă») A da din coadă. [Cățeaua] se lipi la pămînt schelălăind, apoi prinse a bate din coadă. SADOVEANU, O. III 357. 2. tranzitiv (În expresie) A bate tactul (sau măsura) = a marca, prin mișcări regulate (făcute cu mîna, cu piciorul sau cu o baghetă), fiecare tact al unei bucăți muzicale. (figurat) În casă tac toate. Un singur covor Atacă, pe nas, uvertura. Și cărțile toate-l urmează în cor, începe să cînte întregul decor, Ceasornicul bate măsura. TOPÎRCEANU, M. 37. A bate mătănii = a face mătănii. Alături... o femeie bătrînă bătea metanii. DUMITRIU, B. forme 137. 3. intranzitiv (Despre inimă, puls, tîmple) A zvîcni, a palpita, a pulsa (în mod normal sau din cauza unei emoții, a unei boli). Inima... începu să-i bată atît de tare, încît îi tăia răsuflarea. DUMITRIU, B. forme 47. Cum îți bătea pe gît, sub mîna-mi, O vinișoară albăstrie! TOMA, vezi 377. Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie. EMINESCU, O. I 79. Bătrînul Dan pe sînu-i apasă a lui mînă Și simte că tot bate o inimă romînă. ALECSANDRI, O. 209. • reflexiv Mi se bate inima. ♦ (Despre aparatul telegrafic) A funcționa. Ei? Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? CARAGIALE, O. I 123. ♦ tranzitiv (Învechit; cu privire la o telegramă etc.) A da o telegramă, a transmite ceva prin telegraf. Ce să fac?... Batem o depeșă la București... la minister, la gazete. CARAGIALE, O. I 126. reflexiv pasiv M-am dus printre poruncile stăpînirii ce se băteau a telegraf. SADOVEANU, N. forme 110. • (Despre instrumente muzicale sau despre un clopot, un ceasornic etc.) A emite sunete muzicale sau ritmice. Un clopot bătu de patru ori. DUMITRIU, B. forme 109. Am plecat fruntea pînă ce mi-a ajuns bărbia de ceasornic. L-am auzit deodată bătînd. SADOVEANU, N. forme 82. Cînd mă pui să odihnesc, Doba-mi bate să pornesc, Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 302. • tranzitiv San-Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202. 4. intranzitiv (Despre cîini) A lătra (scurt și la intervale egale). Răsunete dulci încă vibrau, cînd un cîne răspunse, bătînd ascuțit de trei ori. SADOVEANU, O. III 357. Dacă verb reflexiv:ei să nu te muște cînii și să te lase în pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos, la pămînt, și să-i lași să te latre cît le place, fără să te urnești din loc; căci ei bat cît bat și de la o verb reflexiv:eme te părăsesc și se duc. CREANGĂ, A. 68. Ce lup intră-n sat Și cînii nu bat? (Ceața). SADOVEANU, P. C. 6. VII. intranzitiv (Despre culori; urmat de determinări introduse prin prepoziție «în») A avea o nuanță de..., a da în... Soarele, de un galben bătînd ușor în roșu, părea culcat, ca pentru a se odihni, pe marginea orizontului. STANCU, U.R.S.S. [Printre lespezi] răsărea o iarbă moale ca mătasea... Buruiană ciudată, care crește cine știe unde, ca și copăceii aceia cu foi lungi, bătînd într-un verde-întunecat. PAS, L. I 86. 238. Părul ei lung, negru, care bătea în albastru, căzu în bucle acoperindu-i curba fină a gîtului. BART, E. 169. Capu-i bate-n aurel, Ciocu-i bate-n argințel. TEODORESCU, P. P. 39. Forme gramaticale: perfectul simplu bătui, participiu bătut. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BATE: BÁTE, bat, verb III. I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. • Expresia: (tranzitiv) A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (reflexiv) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ tranzitiv A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. • Expresia: A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (reflexiv recipr.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, argotic, laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; prin extensie a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. tranzitiv A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. • Expresia: A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦ reflexiv A se lupta, a se război. • locuțiune verbala (reflexiv recipr.) A se bate în duel = a se duela. • Expresia: A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește. 3. tranzitiv A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. • locuțiune verbala (familial) A bate la mașină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). • Expresia: A bate bani = a fabrica monede de metalurgie A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. II. intranzitiv 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea? • Expresia: A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mișcare (relativ regulată). • Expresia: A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. • reflexiv Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (învechit) A bombarda. ♦ (regional; despre câini) A lătra. ♦ intranzitiv și tranzitiv (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi. • Expresia: A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, li vezi etc. 7. (În expresie) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... Bate în albastru. III. intranzitiv și tranzitiv A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (învechit; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. • Expresia: (tranzitiv) A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. – latina batt(u)ere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BATE: BÁTE, bat, verb III. I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.). A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. • Expresia: (tranzitiv) Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (reflexiv) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ tranzitiv A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a-i atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. • Expresia: A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (reflexiv recipr.; fam.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, argotic, laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; prin extensie a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. tranzitiv A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. • Expresia: A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦ reflexiv A se lupta, a se război. • locuțiune verbala (reflexiv recipr.) A se bate în duel = a se duela. • Expresia: (reflexiv recipr.) A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește. 3. tranzitiv A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. • locuțiune verbala (familial) A bate la mașină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). • Expresia: A bate bani = a fabrica monede de metalurgie A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. Batem albușurile până fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. II. intranzitiv 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). Valurile bat în zidul cetății. Cine bate oare la fereastra mea? • Expresia: A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mișcare (relativ regulată). • Expresia: A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. • reflexiv Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (învechit) A bombarda. ♦ (regional; despre câini) A lătra. ♦ intranzitiv și tranzitiv (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi. • Expresia: A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, li vezi etc. 7. (În expresie) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... Bate în albastru. III. intranzitiv și tranzitiv A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (învechit; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. • Expresia: (tranzitiv) A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. – latina batt(u)ere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BATE: BATE verb 1. a atinge, a lovi, (popular și fam.) a muștrului, (regional) a meci, a murseca, a toroipăni, (familial) a chelfăni, a ciomăgi, (figurat și adesea glumeț sau ironic) a aghesmui, a altoi, a bărbieri, a freca, a îmblăti, a mîngîia, a mînji, a netezi, a peria, a pieptăna, a scărmăna, a scărpina, a tîrnosi, a tîrnui, (argotic) cafti, a mardi. 2. a (se) izbi, a (se) lovi. (Se bate de toți pereții; ploaia bate în acoperiș.) 3. a izbi, a lovi, (rar) a zupăi, (Transilvania) a șupi. (bate în ușă cu piciorul.) 4. a bocăni, a ciocăni, a pocăni, (învechit și regional) a suna, (regional) a bontăni, a toca, a tocăni. (Cineva bate la ușă.) 5. a bătători, a bătuci, a îndesa, a presa, (popular) a pisa, (regional) a dricui, a tăpși, a zbătuci, (Transilvania) a dripi, (familial) a pisăgi. (bate pămîntul, zăpada.) 6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (regional) a se meci. (Fructele s-au bate.) 7. a făcălui, a freca, a slei. (bate fasolea, lintea.) 8. a freca, a glodi, a roade. (Mă bate pantofii.) 9. (învechit) a semna. (bate monedă.) 10. a birui, a înfrînge, a întrece, a învinge, (popular) a dovedi, a prididi, a rămîne, a răpune, a răzbi, a supăra, (învechit și regional) a supune, (învechit) a dobîndi, a frînge, a pobedi, a răzbate, a sparge, a tîmpi, a vinci. (I-a bate pe dușmani.) 11. a birui, a cîștiga, a izbîndi, a învinge, (învechit) a vinci. (A bate în luptă.) 12. (SPORT) a dispune, a întrece, a învinge. (A bate la puncte pe adversar.) 13. (termen militar) a se lupta, a se război, (învechit) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a bate mult cu dușmanul.) 14. a se întrece, a se lupta, a se măsura. (Hai să ne bate în luptă dreaptă.) 15. a dăngăni, a suna, (prin Banat) a zvoni. (bate clopotul la biserică.) 16. a palpita, a pulsa, a tăcăi, a ticăi, a tresări, a se zbate, a zvîcni, (rar) a zvîcîi, (regional) a bîcîi, a tîcîti. (Inima bate puternic.) 17. a sufla, a trece, (regional) a vîntura. (Crivățul rece bate peste sat.) 18. a trage. (Arma bate departe.) 19. a pedepsi, (învechit) a certa, a oblici. (L-a bate Dumnezeu.) 20. a luci, a lumina, a străluci. (Luna bate peste ramuri.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BATE: BÁTE verb vezi ajunge, aspira, bombarda, castra, colinda, cutreiera, dori, frământa, hămăi, jindui, jugăni, lătra, năzui, parcurge, pofti, pretinde, râvni, scopi, steriliza, străbate, tinde, ținti, urmări, veni, visa, viza, vântura, zbate, zbuciuma, zvârcoli. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bate: bate verb vezi AJUNGE. ASPIRA. BOMBARDA. CASTRA. COLINDA. CUTREIERA. DORI. FRĂMÎNTA. HĂMĂI. JINDUI JUGĂNI. LĂTRA. NĂZUI. PARCURGE. POFTI. PRETINDE. RÎVNI. SCOPI. STERILIZA. STRĂBATE. TINDE. ȚINTI. URMĂRI. VENI. VISA. VIZA. VÎNTURA. ZBATE. ZBUCIUMA. ZVÎRCOLI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bate: báte verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bat, persoana întâi plural: noi bátem, persoana a doua plural: voi báteți, imperfect persoana a treia singular: el / ea băteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural bátă; imperativ (negație) persoana a doua singular: tu (nu) báte, persoana a doua plural: voi (nu) báteți; participiu bătút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bate: báte (a bate) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bat, persoana întâi plural: noi bátem, persoana a doua plural: voi báteți, imperfect persoana a treia singular: el / ea băteá; conjunctiv prezent 3 să bátă; imperativ persoana a doua singular: tu báte, persoana a doua plural: voi báteți; participiu bătút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-i bate: a-i bate (cuiva) pontul expresie a face o aluzie (cuiva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A-I BATE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a-i bate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a-i bate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se a-i bate de toți pereții; ploaia a-i bate în acoperiș. A-i bate în ușă cu piciorul. Cineva a-i bate la ușă. A-i bate pămîntul, zăpada. Fructele s-au a-i bate. A-i bate fasolea, lintea. Mă a-i bate pantofii. A-i bate monedă. I-a a-i bate pe dușmani. A a-i bate în luptă. A a-i bate la puncte pe adversar. S-a a-i bate mult cu dușmanul. Hai să ne a-i bate în luptă dreaptă. A-i bate clopotul la biserică. Inima a-i bate puternic. Crivățul rece a-i bate peste sat. Arma a-i bate departe. L-a a-i bate Dumnezeu. Luna a-i bate peste ramuri. Cine te-a a-i bate? 2. Fructele s-au a-i bate. A-i bate moneda. Hai să ne a-i bate în luptă dreaptă. A-i bate clopotul la biserică. Arma a-i bate departe. Báte a a-i bate verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bat, persoana întâi plural: noi bátem, persoana a doua plural: voi báteți, imperfect persoana a treia singular: el / ea băteá; conjunctiv prezent 3 să bátă; imperativ persoana a doua singular: tu báte, persoana a doua plural: voi báteți; participiu bătút. |
GRAMATICA cuvântului a-i bate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a-i bate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a-i bate poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE bate? Vezi cuvântul bate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bate?[ ba-te ] Se pare că cuvântul bate are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL a-i bate Inţelegi mai uşor cuvântul a-i bate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeA bate la tălpi = a lovi pe cineva peste tălpi pedeapsă obișnuită în regimurile trecute A bate la palmă = a lovi peste palmă pedeapsă obișnuită în școala din trecut Glumeț; Moldova Pui de bate = bătaie strașnică A-și bate capul sau, rar, firea cu sau pentru sau de ceva = a se gîndi mult la ceva, a-și frămînta mintea, a chibzui fel și chip, a se ocupa mult cu ceva, a se interesa mult de ceva, a-i păsa de ceva A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a sta de capul cuiva, a se ține stăruitor de cineva, a nu-i da pace, a-l ameți, a-l toca la cap A-l bate pe cineva gîndul sau mintea sau reflexiv a se bate cu mintea sau cu gîndul sau cu gîndurile = a fi preocupat de ceva, a fi obsedat de un gînd care-l îndeamnă să facă ceva A-i bate cuiva gîndul undeva = a fi înclinat, aplecat spre A-l bate pe cineva grija = a fi neliniștit sau muncit de o grijă, a fi îngrijorat A-și bate gura degeaba sau în vînt sau rar a-și bate limba = a vorbi în zadar, fără nici un rezultat A-și bate picioarele = a umbla mult, a osteni umblînd A-și bate joc de cineva sau de ceva = a a face pe cineva sau ceva de rîs, de ocară, a rîde de cineva sau de ceva, a batjocori A se bate cu pumnii în piept = a a-și da lovituri în piept în semn de pocăință sau de supărare A bate palma sau, glumeț, laba cu cineva = a da mîna cu cineva; a ajunge la o înțelegere, a se învoi, a-și da asentimentul pentru o convenție stabilită intranzitiv în expresie A bate la ochi mai rar la urechi sau la auz = a izbi vederea sau auzul cuiva, trezindu-i luarea-aminte, interesul sau bănuiala A bate la cap = despre o sobă sau o mașină de călcat a provoca dureri de cap prin difuzare de căldură sau prin degajare de gaze A se bate cu moartea = a fi în agonie Figurat Cînd se bate ziua cu noaptea = pe înserate, în amurg, cînd se îngînă ziua cu noaptea Reflexiv A se bate după ceva = a dori foarte mult un lucru, a-i plăcea foarte mult ceva A se da bătut = a se lăsa convins într-o discuție etc A bate bani = a fabrica monede de metalurgie Că de mult ce ești avut, Bani de aur ai bătut A bate toba = a lansa știri, a nu păstra un secret, a divulga imediat cele auzite A-i bate cuiva în strună = a vorbi cuiva așa cum îi place La jocul de cărți A bate o carte sau cărțile = a răspunde la cartea altuia cu o carte mai mare A bate pasul pe loc = a face o acțiune fără să realizeze verb reflexiv:eun progres A bate prundurile sau podurile = a umbla de colo pînă colo fără nici o treabă sau verb reflexiv:eun scop, a hoinări A bate cîmpii = a vorbi într-aiurea, a se abate de la chestiunea discutată, a ocoli un subiect care nu convine să fie discutat Intranzitiv A bate în retragere = a despre o, armată a se retrage din fața inamicului; b figurat a renunța să mai susțină ceva cu aceeași tărie, a da îndărăt, a retracta A bate pe la ușile oamenilor = a cere de pomană A se bate cap în cap = a fi cu totul opus, contradictoriu, diferit; a se contrazice În expresie A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva A bate din sau în palme = a-și lovi palmele spre a-și manifesta un sentiment de bucurie, de aprobare vezi aplauda sau spre a chema pe cineva Cît ai bate din palme = într-o clipă, pe loc, imediat A bate în pumni = a lovi un pumn de altul spre a-i face cuiva în ciudă A bate din picior = a lovi cu piciorul în pămînt ca semn de amenințare sau intimidare, sau spre a arăta că verb reflexiv:ea să-și impună voința A bate din picioare = despre animale, mai ales despre cai a lovi cu picioarele în pămînt de nerăbdare A bate din sau în buze = a rămîne păgubit de ceva sau înșelat în așteptările sale Tranzitiv În expresie A bate tactul sau măsura = a marca, prin mișcări regulate făcute cu mîna, cu piciorul sau cu o baghetă, fiecare tact al unei bucăți muzicale A bate mătănii = a face mătănii tranzitiv A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap Bătut în cap = prost, nebun, țicnit Reflexiv A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva A bate palma sau, argotic, laba cu cineva = a da mâna cu cineva; prin extensie a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială A bate un record sportiv = a depăși un record sportiv A se bate în duel = a se duela A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește locuțiune verbala familial A bate la mașină = a dactilografia A bate la ochi = a frapa 1 A bate bani = a fabrica monede de metalurgie A bate monedă = a a fabrica monede de metal; b a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui A bate toba = a spune peste tot un secret intim încredințat de cineva A bate o carte = a juca o carte de joc A bate tactul sau măsura = a lovi ușor un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers A bate mult drum sau multă cale = a parcurge o distanță lungă A bate podurile = a vagabonda A bate pasul pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea Cine bate oare la fereastra mea? A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material A bate din picioare = a tropăi A bate din sau în palme = a aplauda A bate din gură degeaba sau în vânt = a vorbi în zadar, a trăncăni A bate din aripi = despre păsări a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie A-și bate joc de cineva sau de ceva = a a lua în derâdere pe cineva; b a necinsti, a viola o fată, o femeie În expresie A bate în retragere = a a se retrage din luptă; b a retracta cele spuse mai înainte tranzitiv A bate o telegramă sau o depeșă = a da, a transmite o telegramă tranzitiv Bătut în cap = prost, nebun, țicnit Reflexiv A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva A bate palma sau, argotic, laba cu cineva = a da mâna cu cineva; prin extensie a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială A bate un record sportiv = a depăși un record sportiv A se bate în duel = a se duela A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește locuțiune verbala familial A bate la mașină = a dactilografia A bate la ochi = a frapa 1 A bate bani = a fabrica monede de metalurgie A bate monedă = a a fabrica monede de metal; b a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui A bate toba = a spune peste tot un secret intim încredințat de cineva A bate o carte = a juca o carte de joc A bate tactul sau măsura = a lovi ușor un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers A bate mult drum sau multă cale = a parcurge o distanță lungă A bate podurile = a vagabonda A bate pasul pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea Cine bate oare la fereastra mea? A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material A bate din picioare = a tropăi A bate din sau în palme = a aplauda A bate din gură degeaba sau în vânt = a vorbi în zadar, a trăncăni A bate din aripi = despre păsări a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie A-și bate joc de cineva sau de ceva = a a lua în derâdere pe cineva; b a necinsti, a viola o fată, o femeie În expresie A bate în retragere = a a se retrage din luptă; b a retracta cele spuse mai înainte tranzitiv A bate o telegramă sau o depeșă = a da, a transmite o telegramă |