 | as |
|
| Gunoi [ gu-no-i ] VEZI SINONIME PENTRU gunoi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a gunoi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a gunoi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a gunoi (forma la infinitiv) A gunoi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GUNOI: GUNOÍ2, gunoiesc, verb IV. 1. tranzitiv A îngrășa pămîntul cu gunoi. (Atestat în forma regională gunoiet) S-au apucat și ei de gunoiet ogoarele lor. I. IONESCU, despre 271. 2. tranzitiv (Despre păsări) A murdări ceva prin depunerea excrementelor. [Pupăza] gunoindu-și cuibul din nărav și lene, Il lăsă și merse iar în altă parte. PANN, P. vezi II 49. 3. reflexiv figurat (Despre persoane) A se istovi, a se jigări, a se usca. [Zmeul] începu să ceară... mîncare mai multă că a slăbit de s-a gunoit. POPESCU, B. IV 61. O să te gunoiești de viu între pereții de sare umezi. CARAGIALE, O. I 271. Zăcea pe prispă la soare... d-abia se mai tîra... se gunoia, se istovea văzînd cu ochii. id. ib. I 305. – Variantă: (regional) gunoiá, gunoiez, verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru gunoi: gunói (-oáie), substantiv neutru – 1. Baligă. – 2. Murdărie. – 3. Resturi, rămășițe. – Megl. gnoi. limba slavă (veche) gnoi (Miklosich, Lexicon, 131; Cihac, II, 131; Conev 71), conform limba bulgară gnoj. – derivat gunoi, verb (a murdări, a face baligă; a îngrășa pămîntul; reflexiv, a putrezi, a se strica), conform limba slavă (veche) , limba bulgară gnojiti; îngunoi, verb (Moldova, a îngrășa pămîntul); gunoier, substantiv masculin (persoană care ridică gunoiul); gunoios, adjectiv (murdar, plin de jeg); gunoiște, substantiv feminin (băligar), din limba slavă (veche) gnoiste. în limba maghiara ganaj pare a proveni din limba română (Candrea, Elemente, 404). Forme diferite ale cuvantului gunoi: -oáie Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GUNÓI: GUNÓI gunoioáie n. 1) Resturi murdare sau inutile, care se aruncă. * A (nu) scoate gunoioiul din casă a (nu) vorbi în prezența unor persoane străine despre lucruri compromițătoare din familie sau din colectiv. A-i sta cuiva ca gunoioiul în ochi a supăra pe cineva. 2) Băligar care este folosit ca îngrășământ agricol. 3) figurat deprindere Om de nimic; persoană degradată; lepădătură. /<sl. gnoi Forme diferite ale cuvantului gunoi: oáie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GUNÓI: GUNÓI1, gunoaie, substantiv neutru 1. (La singular cu sens colectiv) Resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă. 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut, întrebuințată ca îngrășământ agricol organic. 3. Fir de pai, scamă, murdărie etc. care se depune pe haine, care cade în lichide etc. 4. Epitet dat unui om de nimic; lepădătură. – Din limba slavă (veche) gnoĩ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GUNÓI: GUNÓI1, gunoaie, substantiv neutru 1. (La singular cu sens colectiv) Resturi murdare sau inutile care se aruncă. 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut, întrebuințată ca îngrășământ agricol organic. 3. Fir de pai, scamă, murdărie etc. care se depune pe haine, care cade în lichide etc. 4. Epitet dat unui om de nimic; lepădătură. – Din limba slavă (veche) gnoĭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GUNOI: GUNOI s. 1. impuritate, murdărie, necurățenie, (prin Banat și Transilvania) bucluc, (Moldova și Transilvania) goz, (prin Olt.) smian, (prin Bucovina și Transilvania) șteah, (învechit) șterc. (Se strînsese mult gunoi.) 2. baligă, băligar, (regional) băligău. (Scoate gunoi din grajd.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GUNOI: GUNOÍ2, gunoiesc, verb IV. 1. tranzitiv A îngrășa pământul cu gunoi1 (2). 2. tranzitiv și reflexiv (Despre păsări) A-și depune excrementele (murdărind ceva). 3. reflexiv figurat (Despre oameni) A slăbi extrem de mult (de boală, de muncă). – Din gunoi1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GUNOI: GUNOÍ2, gunoiesc, verb IV. 1. tranzitiv A îngrășa pământul cu gunoi1 (2). 2. tranzitiv și reflexiv (Despre păsări) A-și depune excrementele (murdărind ceva). 3. reflexiv figurat (Despre oameni) A slăbi extrem de mult (de boală, de muncă). – Din gunoi1. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A GUNOI: A GUNOÍ a gunoiiésc tranzitiv 1) (pământ cultivat) A îngrășa cu gunoi de grajd. 2) (despre păsări) A murdări cu găinaț. /Din gunoi Forme diferite ale cuvantului a gunoi: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru gunoi: gunoí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele gunoiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea gunoiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural gunoiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru gunoi: gunoí (a gunoi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele gunoiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea gunoiá; conjunctiv prezent 3 să gunoiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru gunoi: gunoi, gunoaie substantiv neutru 1. (peiorativ) om de nimic; lepădătură. 2. (tox.) heroină. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru GUNÓI: GUNÓI substantiv verbal lepădătură. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru gunoi: gunói substantiv neutru, plural gunoáie Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru gunoi: gunoi substantiv verbal LEPĂDĂTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru gunoi: gunói substantiv neutru, plural gunoáie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A GUNOI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL gunoi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului gunoi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii GUNÓI gunoioáie n. * A nu scoate gunoioiul din casă a nu vorbi în prezența unor persoane străine despre lucruri compromițătoare din familie sau din colectiv. A-i sta cuiva ca gunoioiul în ochi a supăra pe cineva. Se strînsese mult gunoi. Scoate gunoi din grajd. Se strânsese mult gunoi. A GUNOÍ gunoiiésc tranzitiv 1 pământ cultivat A îngrășa cu gunoi de grajd. Gunoí a gunoi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele gunoiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea gunoiá; conjunctiv prezent 3 să gunoiáscă. |
GRAMATICA cuvântului gunoi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului gunoi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul gunoi poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE gunoi? Vezi cuvântul gunoi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul gunoi?[ gu-no-i ] Se pare că cuvântul gunoi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL gunoi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Chimie corp activ?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul gunoi are forma: gunoáie
