Definiție a fi tare in gura

Cautăm definiția cuvântului a fi tare in gura în mai multe dicționare

Definițiile pentru a fi tare in gura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE2, tari, adjectiv

1. (În opoziție cu moale) Care are o consistență solidă, care opune rezistență și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; prin extensie trainic, durabil. Stîncă tare, fără nici un fel de crăpătură pe dinăuntru. BOGZA, Ț. 24. Murguț sforăia și se lupta voinicește, apele veneau mimoase... Dar Murguț ieșea din vîrtej; prinsese cu copita fund tare. SADOVEANU, O. I 32. Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig, încît încet-încet se făcuse tare ca fierul. GHICA, S. A. 96. Pedestrimea... sta frumos ca un zid de piatră tare. BĂLCESCU, O. I 26. Hai mîndră să te sărut Că îndată plec la plug... Ziua-i mare, Glia-i tare, Dragostea n-are răbdare. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 382.
♦ Care are o consistență mai solidă decît normal. Se pregăteau... în grabă mămăligi tari. STANCU, despre 211.
♦ Fortificat, întărit. Unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236.
♦ figurat Primejdios, rău. [Nu erau] marii lorzi deprinși să umble prin locuri așa tari, cum zic țăranii noștri. GANE, N. III 135. O dat puhoi și i-o dus la vale (păstrăvii), alții s-o tras în sus la locuri tari (rele). ȘEZ. VII 184.

2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decît cu greu); (despre pînză sau obiecte din pînză) scrobit. Purta mănuși, pălărie tare și saluta foarte ceremonios. SADOVEANU, P. S. 155. Sachelarie purta guler tare. C. PETRESCU, Î. II 214.
       • Pînză tare = pînză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie.

3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Voinic, viguros, puternic. O, atunci mîna ta-i tare și respinge cu putere. EMINESCU, O. IV 41. Voi, cîinii mei, Blînzi ca niște miei, Tari ca niște lei. BOLINTINEANU, O. 80. Am o cățelușă tare, Ține ușa în spinare (Lacătul). GOROVEI, C. 194.
       • Expresia: (A fi) tare de cap vezi cap1 (I 4). (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine; a fi fudul de-o ureche, vezi fudul.
♦ Rezistent. E tare

– remarcă doctorul

– scapă și acum. CĂLINESCU, E. O. II 278.

4. (Despre oameni și manifestările lor) Cu voință fermă; energic, dîrz, neclintit. Mă chinuiesc de rușine și durere cînd văd că știe să fie tare cînd e vorba de bunăstarea lui. DEMETRIUS, C. 39. Viforoase erau verb reflexiv:emile cele vechi... dar oamenii se nășteau tari. RUSSO, S. 147.
♦ (Despre colectivități) Plin de forță, puternic. Movileștii intraseră cu oaste tare în țară. SADOVEANU, O. VII 147. Orice-a fi a ta menire, vei găsi poporul tare, Înfruntînd lovirea soartei cu-o puternică răbdare. ALECSANDRI, O. 132.
       • Expresia: (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) tare de înger, vezi înger (2). Făceau ei, unii, glume pe sama d-sale, dar era tare de fire, nu se da. CONTEMPORANUL, VI 98.
♦ Neînduplecat, neîndurător, nemilos, rău. Făcea cum făcea și-i aducea la verb reflexiv:eme datoria, pentru că-l știa om tare de suflet. La TDRG.

5. Care dispune de putere, constituie o forță, este stăpîn pe o situație, are autoritate. Sînt tari, taică, boierii, sînt tari. STANCU, despre 124. Țara, înălțată și întinsă sub Ștefan cel Mare, stătea încă tare. SADOVEANU, O. I 247. Domnia tare cere braț lung și vorbe scurte. ALECSANDRI, T. II 87. Fii amicul celor slabi și opune-te celor tari și nedrepți. BOLLIAC, O. 245.
       • figurat Avea carte de marinar în haină, mai tare decît pașaportul folosit în călătorie de oamenii ceilalți. TUDORAN, P. 348.
       • Expresia: A fi mare și tare (sau tare și mare) vezi mare1 (7).
♦ Care posedă cunoștințe temeinice, stăpînește bine o materie de specialitate. E tare la istorie.

6. Convingător, concludent; clar, categoric. Argumente tari.

7. (Despre fenomene ale naturii) Care se produce, se desfășoară, se manifestă cu violență. Au fost în copilăria mea, în văile Siretului ș-a Moldovei, ierni lungi și tari, cu omăt foarte îmbielșugat. SADOVEANU, O. VIII 209. Astfel gerul e de tare Cît îngheață-n orice loc Și a gurii răsuflare. ALECSANDRI, P. A. 185.
       • Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare. Vorbele tari ale răzășului îl străpungeau și-l usturau. SADOVEANU, O. VII 66.

8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, răsună pînă departe, se aude bine. Ți-aș mulțămi foarte pentru osteneală Dacă-n vorba-ți tare arătai spre mine Și dacă în șoaptă arătai spre tine. PANN, la TDRG.

9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; prin extensie curat, ozonat. Era liniște și răcoare în aerul tare, limpede, înviorător al dimineții. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 55.
♦ (Despre mirosuri) Foarte aromat, pătrunzător, amețitor. Mă îmbată mirosul fructelor coapte, dulce și tare. STANCU, despre 89. Mălinii înfloriți își revărsau miresmele tari asupra cerdacului. SADOVEANU, O. I 344.

10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool. Ceva rom, băiete, rusesc, tare de-ți crapă măseaua! Trage un gît și te dezmorțește. SADOVEANU, O. VI 31. Rachiu de cel bun, tare, da ea unde-l gustă? MIRONESCU, S. A. 94. Turnînd prin pahare, săreau stropi din vin de-o șchioapă în sus, de tare ce era. CREANGĂ, A. 97.
♦ (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic). Cafea tare.
       • Apă tare vezi apă (II 1).

11. (Despre culori) Viu, puternic, aprins. Erau, cît de cît, felurit îmbrăcate, în rochițe de culori tari unele, altele în fote negre. CAMIL PETRESCU, O. II 79.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TARE

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TARE:
TARE adjectiv, adverb

1. adjectiv dur, rezistent, solid, tenace, (popular) țeapăn, vîrtos. (Un material tare.)

2. adjectiv consistent, dens, solid, vîrtos. (O mămăligă tare.)

3. adjectiv puternic, rezistent, solid, trainic, zdravăn. (A înfipt un par tare în pămînt.)

4. adjectiv inflexibil, neelastic, neflexibil, rigid, țeapăn. (O bară, o nuia tare.)

5. adjectiv apretat, scrobit. (Guler tare.)

6. adjectiv întărit, uscat. (Pîine tare.)

7. adjectiv rece, uscat, vechi. (Un coltuc tare de pîine.)

8. adjectiv răscopt. (Un ou tare.)

9. adjectiv puternic, robust, solid, viguros, vînjos, voinic, zdravăn, (popular) țeapăn, vînos, vîrtos, (regional) puteros, putut, socolan, (Banat și Transilvania) pogan, (învechit) potent, putincios, spatoș, (figurat) verde. (Om tare.)

10. adjectiv puternic, rezistent, (popular) pilos. (O femeie tare.)

11. adjectiv intens, izbitor, strident, țipător, violent, (rar) strigător. (Culori tare.)

12. adjectiv puternic, viu, (franțuzism) criant, (figurat) aprins. (Nuanțe tare.)

13. adjectiv intens, mare, puternic, strălucitor, viu. (O lumină tare.)

14. adjectiv intens, puternic, răsunător, ridicat. (Voce tare.)

15. adverb (muzică) forte, puternic. 16. adjectiv intens, pătrunzător, puternic, (livresc) penetrant. (Un miros tare.) 17. adjectiv bun, curat, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, pur, purificat, salubru, sănătos. (Aer tare.) 18. adjectiv concentrat, vîrtos. (Vin tare.) 19. adverb grabnic, iute, rapid, repede. (Alerga cînd mai tare, cînd mai încet.) 20. adverb intens, puternic. (Inima îi bătea tare.) 21. adverb puternic, voinicește, zdravăn. (Trage tare de funie.) 22. adjectiv aprig, intens, mare, puternic, strașnic, violent, zdravăn. (Un vînt tare.) 23. adverb bine, intens, puternic, vîrtos, zdravăn. (Plouă tare.) 24. adjectiv puternic, (învechit) temeinic, (franțuzism învechit) ponderos. (Un stat tare.) 25. adjectiv puternic, redutabil, temut, valoros, (învechit livresc) potent. (Un adversar tare la fotbal.) 26. adjectiv energic, impetuos, puternic, vajnic, viguros. (Un temperament tare.) 27. adjectiv neclintit, nezdruncinat, statornic. (O voință tare.) 28. adjectiv concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărîtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător. (O dovadă tare.) 29. adjectiv puternic, (livresc) forte (invariabil). (E tare la matematică.) 30. adverb grav, greu, rău, serios. (E tare bolnav.) 31. adverb intens, mult. (A suferit tare.) 32. adverb mult, rău. (S-a chinuit tare.) 33. adjectiv aspru, brutal, greu, violent, (figurat) dur. (Vorbe tare.) 34. adverb foarte, (Transilvania, Moldova și Bucovina) hăt. (tare departe.) 35. adverb extrem, foarte, (prin Bucovina) prăci, (învechit) vîrtos. (tare de dimineață.) 36. adverb mult. (tare ar putea să se plimbe.) 37. adverb foarte. (E tare bucuros.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TARE

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE1 adverb

1. Foarte, mult; extrem. Tare am avut de suferit acolo. BOGZA, Ț. 21. Eu am căzut tare din ce eram mai înainte. SADOVEANU, O. I 312. L-a mîniat tare pe povestitor. CARAGIALE, O. III 79. Voi să știi asemenea Cît te iubesc de tare. EMINESCU, O. I 173.
       • (Pe lîngă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului) Porni deodată un bucium, de departe, de departe tare, să strige prelung. SADOVEANU, O. I 517. A! tare-i bun! zisei mușcînd. HOGAȘ, M. N. 18. Îți voi rămînea tare recunoscător. ODOBESCU, S. III 32. Era tare mîhnit că nu știa unde să află. DRĂGHICI, R. 46.
       • (Pleonastic) Cîte stele lucitoare, La un loc cu sfîntul soare Pentru mine stau să joare Că-s de treabă foarte tare. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 398.

2. Cu forță, cu intensitate, cu putere. Intrarăm într-o odăiță strîmtă în care mirosea tare a tutun. SADOVEANU, O. I 421. Cine-a azvîrli buzduganul ista mai tare în sus, ai aceluia să fie banii. CREANGĂ, P. 56. Inima-i zvîcnește tare, viața-i parcă se răpune. EMINESCU, O. I 84. Tare suflă vînturile, Rău mă strică gîndurile. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 350.

3. (Pe lîngă verbe ca «a vorbi», «a striga», «a cînta», în opoziție cu în gînd) Cu glas articulat, rostit, pronunțat, intonat pentru a se auzi. Îndărătul gîndurilor pe care le spunea tare, un alt rînd de gînduri se ridica. VLAHUȚĂ, O. A. III 64.
♦ (În opoziție cu încet) Cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. Vorbeau între ei mult mai tare ca înainte. DUMITRIU, N. 70. Care-a chiui mai tare, acela să ieie banii. CREANGĂ, P. 53. Cînt-un corn Cu-nduioșare, Tot mai tare și mai tare. EMINESCU, O. I 103.
       • Sus și tare vezi sus (5).

4. (În opoziție cu încet, agale) Iute, repede. Prin tîrg așa mîna de tare moș Nichifor de ți se părea că zboară iepele, nu altăceva. CREANGĂ, P. 117. Spaima o prindea, Tare că-mi fugea. ANT. literar popular I 312.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TARE

Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE2, tari, adjectiv

1. Care are o consistență solidă, care opune rezistență și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; prin extensie trainic, durabil.
♦ Fortificat, întărit; vârtos.

2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu); (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit.
       • Pânză tare = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie.

3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Voinic, zdravăn, viguros, puternic.
       • Expresia: (A fi) tare de (-o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine.
♦ Rezistent.

4. (Despre oameni și despre manifestările lor) Cu voință fermă, energic, dârz, neclintit.
♦ (Despre colectivități) Plin de forță, puternic.
       • Expresia: (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent.
♦ Neînduplecat, neîndurător, nemilos, rău.

5. Care dispune de putere, care constituie o forță, care este stăpân pe o situație.
♦ Care posedă cunoștințe temeinice, stăpânește bine o materie de specialitate.

6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric.

7. (Despre fenomene ale naturii) care se produce, se desfășoară, se manifestă cu violență.
       • Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare.

8. (Despre sunete, zgomote) care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine.

9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; prin extensie curat, ozonat.
♦ (Despre mirosuri) Foarte aromat, pătrunzător, amețitor, ascuțit.

10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool.
♦ (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic). Cafea tare.

11. (Despre culori) Viu, puternic, aprins.

– latina talem.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

TARE

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE2 tarei adjectiv

1) (în opoziție cu moale sau cu slab) Care are o consistență solidă și nu poate fi distrus la acțiunea forțelor din afară; dur. Lemn tare.

2) (în opoziție cu mlădios) Care este lipsit de flexibilitate; țeapăn; neflexibil; inflexibil. Bară tare.

3) Care a devenit mai consistent, mai dens. Tencuială tare.

4) popular (despre ființe sau părți ale corpului lor) Care este înzestrat cu mare forță fizică; puternic; voinic. Mâini tarei.

5) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește caracter puternic; cu voință fermă. Poziție tare.
• A fi tare de fire (sau de inimă) a nu-și pierde firea în momentele grele. Cei tarei cei care au putere în societate. A fi tare și mare a fi cu mare influență; a fi puternic. A se face tare și mare a face pe grozavul; a se grozăvi. A fi tare pe piață a fi stăpân pe situație. Sus și tare în gura mare; cu toată convingerea.

6) Care are însușiri pozitive; înzestrat cu calitățile necesare. Elev tare.

7) (despre acțiuni, fenomene ale naturii) Care are intensitate mare, sporită. Vânt tare.

8) (despre mirosuri, substanțe, băuturi etc.) Care are o concentrație mai mare decât cea normală. Aromă tare.

9) (despre aer) Care este răcoros; rece. /<lat. talis
Forme diferite ale cuvantului tare: tarei
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tare

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tare:
táre adjectiv (latina talis, așa de, ast-fel de; italiana tale, limba franceza tel, pv. cat. spaniolă pg. tal. vezi atare). Vîrtos, robust, puternic, forte: atlet tare, braț tare. Greŭ de învins orĭ de cucerit: armată, dușman, cetate tare. Vîrtos, solid, consistent, dur: peatra e maĭ tare de cît pămîntu, diamantu e maĭ tare de cît toate corpurile, oŭă tarĭ saŭ moĭ. Solid, traĭnic, durabil: zidurĭ tarĭ, (figurat) guvern tare. Violent, puternic: vînt, curent, medicament, cafea, ceaĭ tare (în opoz. cu slab). A fi tare în ceva, a avea putere în ceva (figurat a te pricepe): bou e tare în ceafă, un elev tare în (saŭ și: la) algebră. A fi tare și mare, a fi atotputernic. A fi tare de înger, a fi curajos, a nu te spăĭmînta. Apă tare, acid azotic. adverb Cu tărie: vîntu bate tare, cĭocanu lovește tare. Cu voce sunătoare (nu în șoaptă): nu vorbi așa de tare, că-mĭ spargĭ urechile. Mult, foarte (exclamativ): tare-mĭ pare răŭ, tare-ĭ bine aicĭ, tare mĭ-e frică (în nord și cu adjectiv, și cu adverb) un om tare bun, tare bine.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TARE

Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE1 adverb

1. Foarte, mult, extrem.
• (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îți voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU).

2. Cu forță, cu intensitate, cu putere.

3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta» etc.; în opoziție cu în gând) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; (în opoziție cu încet) cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe.

4. (În opoziție cu agale, încet etc.) Iute, repede. Prin târg așa mâna de tare... de ți se părea că zboară iepele (CREANGĂ).

– latina talem.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

tare

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tare:
tare a.

1. robust, viguros: e tare și mare;

2. figurat puternic: dușmanul era mai tare decât noi;

3. vârtos; tare ca piatra;

4. în stare de a rezista atacurilor: cetate tare;

5. figurat energic: tare de înger;

6. solid, trainic: ziduri tari;

7. violent: un miros, un vânt tare;

8. versat: tare în chimie. [latina TALEM, cutare, de unde distins, excelent, sub raportul fizic sau moral; sensul 8 după limba franceza fort]. ║ m. tarele, horă muntenească. ║ adverb

1. cu putere: a vorbi, a lovi tare;

2. Moldova foarte: tare bătrân.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TARE

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE adjectiv, adverb vezi aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tare

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tare:
tare adjectiv, adverb vezi APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CÎINOS. CRÎNCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NECRUȚĂTOR. NEIERTĂTOR. NEÎMBLÎNZIT. NEÎNDUPLECAT. NEÎNDURAT. NEÎNDURĂTOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RĂU. SĂLBATIC. SÎNGEROS. VIOLENT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TARE

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE adjectiv verbal avizat, capabil, competent, fortificat, informat, injurios, insultător, întărit, jignitor, ofensator, pregătit.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tare

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tare:
tare adjectiv verbal AVIZAT. CAPABIL. COMPETENT. FORTIFICAT. INFORMAT. INJURIOS. INSULTĂTOR. ÎNTĂRIT. JIGNITOR. OFENSATOR. PREGĂTIT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

tare

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru tare:
tare, tari adjectiv

1. (despre elevi, studenți) bun, competent, stăpân pe materie.

2. (despre lucruri) de calitate superioară, excelent.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

TARE

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE1 adverb

1) Extrem de; foarte.

2) Cu putere; cu intensitate. A striga tare.

3) Iute; repede. A alerga tare. /<lat. talis
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

a fi tare în gură

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a fi tare în gură:
a fi tare în gură expresie (argoul lumii interlope)

1. a bârfi, a ponegri.

2. a fi intrigant.

3. a se certa urât; a face scandal.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

TARE

Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TARE:
TARE adjectiv

1. Tăreș, I., munt. (BCI XV 143).

2. conform (?) Tărisescu,

I. (AO XVI 365), cu s în loc de ș.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

tare

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tare:
táre adjectiv masculin, articulat tárele, plural tari, articulat tárii; forme táre, genitiv dativ articulat tárii, plural tari, articulat tárile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TARE

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TARE:
TÁRE adverb vezi bine, cumsecade, insistent, stăruitor.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tare

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tare:
tare adverb vezi BINE. CUMSECADE. INSISTENT. STĂRUITOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Tare

Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Tare:
Tare ≠ debil, încet, moale, slab, slăbănog
Definiție sursă: Dicționar de antonime

tare

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tare:
táre adjectiv masculin, forme táre; plural m. și forme tari
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'A FI TARE IN GURA'

23 AUGUST À CONTRECOEUR 30 DECEMBRIE à la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tare

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Un material tare.

O mămăligă tare.

A înfipt un par tare în pămînt.

O bară, o nuia tare.

Guler tare.

Pîine tare.

Un coltuc tare de pîine.

Un ou tare.

Om tare.

O femeie tare.

Culori tare.

Nuanțe tare.

O lumină tare.

Voce tare.

Un miros tare.

Aer tare.

Vin tare.

Alerga cînd mai tare, cînd mai încet.

Inima îi bătea tare.

Trage tare de funie.

Un vînt tare.

Plouă tare.

Un stat tare.

Un adversar tare la fotbal.

Un temperament tare.

O voință tare.

O dovadă tare.

E tare la matematică.

E tare bolnav.

A suferit tare.

S-a chinuit tare.

Vorbe tare.

Tare departe.

Tare de dimineață.

Tare ar putea să se plimbe.

E tare bucuros.

Un material tare.

Un coltuc tare de pâine.

O femeie tare.

Vin tare.

Alerga când mai tare, când mai încet.

Trage tare de funie.

Un vânt tare.

Plouă tare.

Un stat tare.

Elev tare la matematică.

Tare de dimineață.

TÁRE2 tarei adjectiv 1 în opoziție cu moale sau cu slab Care are o consistență solidă și nu poate fi distrus la acțiunea forțelor din afară; dur.

Lemn tare.

Bară tare.

Tencuială tare.

Mâini tarei.

Poziție tare.

• A fi tare de fire sau de inimă a nu-și pierde firea în momentele grele.

Cei tarei cei care au putere în societate.

A fi tare și mare a fi cu mare influență; a fi puternic.

A se face tare și mare a face pe grozavul; a se grozăvi.

A fi tare pe piață a fi stăpân pe situație.

Sus și tare în gura mare; cu toată convingerea.

Elev tare.

Vânt tare.

Aromă tare.

A striga tare.

A alerga tare.

GRAMATICA cuvântului tare?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tare poate fi: adjectiv, verb, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tare sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE tare?

Vezi cuvântul tare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tare?

[ ta-re ]
Se pare că cuvântul tare are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL tare

Inţelegi mai uşor cuvântul tare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

Pînză tare = pînză cu țesătură rară foarte apretată, folosită în croitorie

A fi tare de-o ureche sau de urechi = a nu auzi bine; a fi fudul de-o ureche, vezi fudul

A fi tare de fire sau de inimă = a fi tare de înger, vezi înger 2

Vorbe sau cuvinte tari = vorbe aspre, grele, jignitoare

Pânză tare = pânză cu țesătură rară foarte apretată, folosită în croitorie

A fi tare de -o ureche sau de urechi = a nu auzi bine

A fi tare de fire sau de inimă = a fi curajos, rezistent

Vorbe sau cuvinte tari = vorbe aspre, grele, jignitoare

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A avea nădejde?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
funcție a cărei derivată este funcția dată
traiect al nervilor care străbat măduva spinării și a trunchiului cerebral
a nădăjdui
în moldova întâiul boier de divan, care conducea cancelaria domnească și, în lipsa domnului sau a mitropolitului, prezida divanul; în muntenia unul dintre cei mai de seamă boieri de divan, urmând după ban
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?