 | as |
|
| Slobod [ slo-bod ] VEZI SINONIME PENTRU slobod PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a fi slobod la gura în mai multe dicționareDefinițiile pentru a fi slobod la gura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SLÓBOD: SLÓBOD, -Ă, slobozi, -de, adjectiv (Învechit și popular, în concurență cu liber) 1. (Despre oameni) Care are drepturi politice și cetățenești depline, care se bucură de independență individuală și cetățenească. Pacea aduce... legea care apără pe cel slobod de nedreptate și nu apasă pe sărman în folosul bogatului. RUSSO, O. 25. • (Substantivat) În slobozi și în robi Același sînge curge; și toți au trup și oase. NEGRUZZI, S. II 188. ♦ (Despre state, popoare) Neatîrnat, independent. Numai în republica democratică poate fi poporul slobod și stăpîn pe sineși. BĂLCESCU, O. I 351. ♦ (Despre orașe) Care se guvernează după legi proprii; autonom. De acolo am trecut prin Francfort pe apa Main, tîrg slobod, mare și frumos. KOGĂLNICEANU, S. 73. 2. (Despre oameni) Care nu este supus nici unei constrîngeri venite din afară, nici unei restricții, neîmpiedicat de nimic pentru a acționa; care are posibilitatea de a acționa după propria sa voință sau dorință. Mai stați, mai aveți răbdare, Că apoi veți fi slobode să umblați la tîrg și la horă. DUMITRIU, N. 193. Se gîndi că Grigore ar putea să revie să mai stea de vorbă, își zise apoi că și-au luat noapte bună, și deci pînă mîine dimineață slobod este să facă ce-i place. REBREANU, R. I 91. • Expresia: E slobod = e permis, e îngăduit. De este slobod aceluia ce umblînd prin casele altora să vază și să gîndească la a sa, slobod au fost și mie, în toată călătoria ce se cuprinde întru această cărticică, să gîndesc nu la casa, ci la patria mea. GOLESCU, Î. 19. Slobod e să beau și eu, Slobod e pe banul meu. BIBICESCU, P. P. 222. (Eliptic) Măria-ta, mă duc să-mi văd neamurile la Orhei. – Slobod! grăi domnul ridicînd mîna. SADOVEANU, O. VII 25. A avea mînă slobodă = a fi darnic, generos. Înălțimei-voastre gînd bun și mînă slobodă ca să ne dați cît se poate mai multă mîncare și băuturică, zise Setilă! CREANGĂ, P. 259. Cu inima slobodă = neapăsat de gînduri, de griji; liniștit, împăcat, prin extensie cu toată inima. Du-te tu în locul meu și slujește pe Tudor pînă la moarte... Mergi cu inima slobodă. GALACTION, O. I 157. Cînd se întoarse... cu inima de tot slobodă ca să-și ceară ea întîi iertare și văzu trandafirii ofiliți și urmă de apă la rădăcină, se luă cu mînile de păr. STĂNOIU, C. I. 205. A rămîne pe voia slobodă (a cuiva sau a ceva) = a rămîne în stăpînirea deplină, a fi la dispoziția (cuiva sau a ceva). Cît despre mine, știu atîta că pierd masura timpului de îndată ce rămîn pe voia slobodă a pornirilor mele de sălbatec. HOGAȘ, M. N. 63. ♦ (Referitor la situatia civilă) Fără obligații față de altcineva; neangajat (prin căsătorie). Se uită prin fereastă înlăuntru și vede pe nevastă-sa cu un fecior mîndru și frumos la masă. El iși socoti: Ian caută mișaua ce face!... Ea se socotește acuma slobodă. SBIERA, P. 229. ♦ Neîmpiedicat, nestînjenit, nestingherit. Tiparul la noi nu este încă destul de slobod și de împrăștiat; noi n-avem încă publicată în limba națională măcar o istorie universală. KOGĂLNICEANU, S. A. 53. • (Adverbial) Oștile englezești înaintară slobod pe țărmul Franciei. ODOBESCU, S. I 4. Asupra acestor canaluri sînt 360 poduri de piatră boltite, pe supt care trec slobod luntrile. GOLESCU, Î. 112. 3. (Despre oameni) Care nu e ținut la închisoare, care nu e întemnițat. Frunză verde lobodă, Toată lumea-i slobodă, Numai eu stau la-nchisoare Pentru-n frate-al meu mai mare. SEVASTOS, C. 306. • figurat Culmile slobode fără zăvoare, Flutură-n creștete flamuri de soare. DEȘLIU, G. 38. ♦ Care nu e prins, care nu e luat prizonier. Doi-trei să-mi plecați, Drum să-i astupați, Calea să-i tăiați... D-o fi verb reflexiv:un drumeț Prost și nătăfleț, O palmă să-i dați, Drum să-i arătați, Slobod să-l lăsați. TEODORESCU, P. P. 493. ♦ (Despre animale) Lăsat în libertate. Cum se văzu [cocoșul] slobod, se repezi spumegînd să se încaiere cu noul său vecin. STĂNOIU, C. I. 201. Mihai descălecă de pe cal, îi scoate frîul din cap și-i zice: Du-te acum, sireapul meu; slobod ești de la mine. ISPIRESCU, M. vezi 52. 4. (Despre oameni și despre atitudinile, vorbele lor) Care nu ține seama de regulile bunei-cuviințe, prea familiar, licențios. Cu cît era slobozi și șagalnici cu femeile în adunările lor începute și sfîrșite cu mese mari și lăutari, cu atît sîntem politicoși și rezervați cu damile. RUSSO, S. 20. • Expresia: A fi slobod la (sau de) gură = a vorbi prea mult și fără sfială, a nu-și măsura cuvintele; a flecări. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate merge, prin care se poate trece fără obstacole. Moșnege, lasă drumul slobod, Să treacă zmeii mei în tropot. BENIUC, vezi 15. Drumul era slobod: tîrgul aștepta domn nou. SADOVEANU, O. VII 154. ♦ (Despre locuri, spații, scaune) Care nu e ocupat; gol. Pe băncile de lîngă pereții cîrciumii odihneau cîțiva bătrîni, iar împrejurul lor, pe locul rămas slobod, stăteau la sfat bărbații. REBREANU, R. I 126. 6. (Despre lucruri care leagă, fixează, strîng, apasă) Care permite mișcările, care nu strînge; larg. Dădea mereu din cap să-și lărgească dîrlogii, pînă ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. GÎRLEANU, L. 29. • Expresia: A da (cuiva) frîu slobod = a da (cuiva) libertate, a lăsa (pe cineva) în voie, vezi frîu. 7. (Despre unități de timp) De care se poate dispune, în care ești scutit de obligațiile obișnuite, în care nu se muncește. Avînd zi slobodă, a rămas cu copilul. SADOVEANU, despre P. 90. N-am verb reflexiv:eme care să-mi fie slobodă decît duminica. KOGĂLNICEANU, S. 55. Forme diferite ale cuvantului slobod: slobod-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SLÓBOD: SLÓBOD, -Ă, slobozi, -de, adjectiv (popular; în concurență cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești: liber. ♦ (Despre popoare, state) Independent, neatârnat. ♦ (Despre orașe) Autonom. 2. (Despre oameni) Care se găsește în stare de libertate, care nu este închis, întemnițat. ♦ (Despre animale) Lăsat în libertate. 3. Care nu este supus nici unei constrângeri, nici unei îngrădiri; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință, care nu este împiedicat să facă un anumit lucru. • Expresia: E slobod = e permis, e îngăduit. A avea mână slobodă = a fi darnic, generos. Cu inima slobodă = liniștit, împăcat. A rămâne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a fi la dispoziția cuiva sau a ceva. ♦ (Adverbial) În voie, nestingherit. 4. (Despre oameni și manifestările, cuvintele lor) Lipsit de rezervă, de măsură; prea familiar; indecent, licențios. • Expresia: A fi slobod la (sau de) gură = a vorbi prea mult și fără sfială, depășind limitele bunei-cuviințe. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fără obstacole; pe care nu sunt impuse restricții. ♦ (Despre locuri, scaune) Pe care nu l-a ocupat nimeni; gol. 6. (Despre timp) De care se poate dispune, în care ești scutit de obligațiile obișnuite. 7. (Despre lucruri care leagă, fixează, strâng etc.) Care permite mișcările, care nu strânge; prin extensie larg. • Expresia: A da (cuiva) frâu slobod = a da (cuiva) libertate, a lăsa (pe cineva) în voie, să facă ce dorește. 8. (Substantivat, forme; în locuţiune adverbiala) Cu sloboda = fără bagaj, fără greutate sau încărcătură. – Din limba bulgară sloboden. Forme diferite ale cuvantului slobod: slobod-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SLOBÓD: SLOBÓD, -Ă, slobozi, -de, adjectiv (popular; în concurență cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești; liber. ♦ (Despre popoare, state) Independent, neatârnat. ♦ (Despre orașe) Autonom. 2. (Despre oameni) Care se găsește în stare de libertate, care nu este închis, întemnițat. ♦ (Despre animale) Lăsat în libertate. 3. Care nu este supus nici unei constrângeri, nici unei îngrădiri; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință, care nu este împiedicat să facă un anumit lucru. • Expresia: E slobod = e permis, e îngăduit. A avea mână slobodă = a fi darnic, generos. Cu inima slobodă = liniștit, împăcat. A rămâne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a fi la dispoziția cuiva sau a ceva. ♦ (Adverbial) în voie, nestingherit. 4. (Despre oameni și manifestările, cuvintele lor) Lipsit de rezervă, de măsură; prea familiar; indecent, licențios. • Expresia: A fi slobod la (sau de) gură = a vorbi prea mult și fără sfială, depășind limitele bunei-cuviințe. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fără obstacole; pe care nu sunt impuse restricții. ♦ (Despre locuri, scaune) Pe care nu l-a ocupat nimeni; gol. 6. (Despre timp) De care se poate dispune, în care ești scutit de obligațiile obișnuite. 7. (Despre lucruri care leagă, fixează, strâng etc.) Care permite mișcări, care nu strânge; prin extensie larg. • Expresia: A da (cuiva) frâu slobod = a da (cuiva) libertate, a lăsa (pe cineva) în voie, să facă ce dorește. 8. (Substantivat, forme; în locuţiune adverbiala) Cu sloboda = fără bagaj, fără greutate sau încărcătură. – Din limba bulgară sloboden. Forme diferite ale cuvantului slobod: slobod-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru slobod: slóbod (-dă), adjectiv – Liber. – Megl. slobod. limba slavă (veche) svobodŭ, prin intermediul limba bulgară, limba slovenă sloboden, limba sârbă slobodan (Miklosich, Slaw. Elem., 44), conform în limba maghiara szabad. – derivat slobozi, verb (a elibera, a pune în libertate; a dezlega, a lăsa; a autoriza, a permite; a ierta, a absolvi; a descărca o armă de foc; reflexiv, a se elibera; reflexiv, a da drumul, a lăsa să cadă; reflexiv, a se pripi, a se năpusti; reflexiv, a ejacula), conform limba slavă (veche) svoboditi, limba sârbă sloboditi; slobozenie, substantiv feminin (libertate; autorizație, licență, permis; iertare); slobozie, substantiv feminin (libertate; permis; scutire de taxe, sistem fiscal stabilit în Muntenia și Moldova pentru a încuraja formarea unor sate de coloniști, cu ajutorul scutirii de taxe pe un anumit număr de ani; sat, cătun, comună înființată pe baza scutirii de taxe); slobozean (variantă slobozian), substantiv masculin (locuitor al unu sat scutit de bir); slobozitor, adjectiv (eliberator; frînă sau piedică la războiul de țesut). Toate aceste cuvinte sînt mai mult sau mai puțin învechite. Forme diferite ale cuvantului slobod: slobod-dă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SLÓBOD: SLÓBOD sloboddă (slobodzi, slobodde) popular 1) (despre persoane) Care se bucură de libertate; care poate face ce verb reflexiv:ea; liber. * A avea mână sloboddă a fi darnic. Cu inima sloboddă liniștit, împăcat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice și cetățenești depline; liber. 3) (despre state, popoare) Care nu se află sub stăpânire străină; nestăpânit de alt stat; neatârnat; liber; suveran; autonom; independent. 4) și adverbial (despre acțiuni) Care se efectuează fără restricții; care se face cu ușurință; fără efort; nestânjenit; nestingherit; liber. Respirație sloboddă. A păși slobod. 5) Care nu este ocupat; liber. Odaie sloboddă. Drum slobod. 6) (despre timp) Care poate fi folosit după bunul plac al cuiva; disponibil. Zi sloboddă. 7): Cu slobodda cu deșertul; fără încărcătură. /<sl. slobodi, svobodu Forme diferite ale cuvantului slobod: sloboddă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru slobod: slobód și -ozésc, a -ozí vezi trecut (sîrb. sloboditi, a încuraja, vechea slavă svoboditi, a libera, limba rusă svoboditi. – Slobod, -ózĭ, -oade; să sloboadă). Liberez, las liber, daŭ drumu: a slobozi un arestant, o pasăre din cușcă. Permit să (vechĭ): legea nu sloboade. Dezleg: a slobozi legăturile. Dau jos, scobor: a slobozi un butoĭ în becĭ. Descarc: a slobozi pușca. Scot, emit: a slobozi scînteĭ, a slobozi rădăcinĭ. – Și sloboz (vest), ca văz, caz (văd, cad). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru slobod: slobod adjectiv verbal AUTONOM. DEȘĂNȚAT. DISPONIBIL. GOL. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. INDEPENDENT. LARG. LIBER. NEATÎRNAT. NECUVIINCIOS. NEÎNCHIS. NEÎNTEMNIȚAT, NEOCUPAT. NERUȘINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCÎRBOS. SUVERAN. TRIVIAL. VULGAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a fi slobod la gură: a fi slobod la gură expresie a vorbi prea mult și fără jenă, depășind limitele bunei cuviințe. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru slobod: slobod a. 1. liber: ești slobod? 2. slab legat: funie slobodă. [slava SVOBODĬ (bulg. SLOBODEN)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru slobod: slóbod adjectiv masculin, plural slóbozi; forme singular slóbodă, plural slóbode Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru slobod: slóbod adjectiv masculin, plural slóbozi; forme slóbodă, plural slóbode Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SLÓBOD: SLÓBOD adverb, adjectiv verbal nestingherit, nestânjenit. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru slobod: slobod adverb vezi NESTINGHERIT. NESTÎNJENIT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Slobod: Slobod ≠ dependent, ocupat Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A FI SLOBOD LA GURA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Slobod Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului slobod dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SLÓBOD sloboddă slobodzi, slobodde popular 1 despre persoane Care se bucură de libertate; care poate face ce verb reflexiv:ea; liber. * A avea mână sloboddă a fi darnic. Cu inima sloboddă liniștit, împăcat. Respirație sloboddă. A păși slobod. Odaie sloboddă. Drum slobod. Zi sloboddă. 7: Cu slobodda cu deșertul; fără încărcătură. |
GRAMATICA cuvântului Slobod? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului slobod. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Slobod poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE slobod? Vezi cuvântul slobod desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul slobod?[ slo-bod ] Se pare că cuvântul slobod are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Slobod Inţelegi mai uşor cuvântul slobod dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe E slobod = e permis, e îngăduit A avea mînă slobodă = a fi darnic, generos Cu inima slobodă = neapăsat de gînduri, de griji; liniștit, împăcat, prin extensie cu toată inima A rămîne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a rămîne în stăpînirea deplină, a fi la dispoziția cuiva sau a ceva A fi slobod la sau de gură = a vorbi prea mult și fără sfială, a nu-și măsura cuvintele; a flecări A da cuiva frîu slobod = a da cuiva libertate, a lăsa pe cineva în voie, vezi frîu E slobod = e permis, e îngăduit A avea mână slobodă = a fi darnic, generos Cu inima slobodă = liniștit, împăcat A rămâne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a fi la dispoziția cuiva sau a ceva A fi slobod la sau de gură = a vorbi prea mult și fără sfială, depășind limitele bunei-cuviințe A da cuiva frâu slobod = a da cuiva libertate, a lăsa pe cineva în voie, să facă ce dorește Substantivat, forme; în locuţiune adverbiala Cu sloboda = fără bagaj, fără greutate sau încărcătură E slobod = e permis, e îngăduit A avea mână slobodă = a fi darnic, generos Cu inima slobodă = liniștit, împăcat A rămâne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a fi la dispoziția cuiva sau a ceva A fi slobod la sau de gură = a vorbi prea mult și fără sfială, depășind limitele bunei-cuviințe A da cuiva frâu slobod = a da cuiva libertate, a lăsa pe cineva în voie, să facă ce dorește Substantivat, forme; în locuţiune adverbiala Cu sloboda = fără bagaj, fără greutate sau încărcătură |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Slobod |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A duce casă bună cu ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
