 | as |
|
| Domn [ domn ] VEZI SINONIME PENTRU domn PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a fi domn în mai multe dicționareDefinițiile pentru a fi domn din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMN: DOMN s. 1. cucon, (învechit și fam.) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor. (Ce mai faci, domnule?) 2. cîrmuitor, conducător, domnitor, monarh, stăpînitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stapîn, (învechit și popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocîrmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cîrmaci. (Ștefan, marele domn al Moldovei.) 3. (termen bisericesc; articulat) atotputernicul (articulat), creatorul (articulat), divinitate, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, puternicul (articulat), stăpînul (articulat), tatăl (articulat), ziditorul (articulat), (în limbajul bisericesc) preaînaltul (articulat), preaputernicul (articulat), (învechit și popular) pronie, (popular) sfîntul (articulat), sîntul (articulat), (învechit) atotțiitorul (articulat), tvoreț, zeu. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMN: DOMN domni m. 1) (folosit ca termen de politețe și de adresare, izolat sau înaintea numelui) Persoană de sex masculin; bărbat, mai ales de la oraș. 2) (în epoca feudală, în țările române; folosit și ca titlu pe lângă un nume) Conducător absolut al țării; domnitor; vodă; voievod. 3) Forță supranaturală, considerată creatoare și cârmuitoare a lumii; Dumnezeu; demiurg; divinitate. * A lăsa pe cineva în plata domnului a lăsa pe cineva să procedeze după bunul lui plac. /<lat. dom[i]nus Forme diferite ale cuvantului domn: domni Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru domn: domn m. 1. stăpân: al valurilor domn EM.; 2. principe sau voievod: Domnul Țării Românești; 3. (absolut) Dumnezeu: Doamne ferește; 4. persoană de distincțiune: nobil, boier: 5. (dela secolul XVII) titlu de politeță: Domnule! [latina in limbaj vulgar sau argou / jargou DOMNUS = clasic DOMINUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru domn: domn (termen de politețe pentru un bărbat) substantiv masculin, vocativ dómnule; plural domni, vocativ dómnilor; abreviere singular articulat d-l, genitiv dativ singular articulat d-lui, genitiv dativ plural articulat d-lor Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru domn: domn2 (termen de politețe) substantiv masculin, vocativ singular articulat dómnule; plural domni; abreviere nominativ-ac. singular articulat d./dl, genitiv dativ singular articulat dlui, plural dlor Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a fi domn: a fi domn (cu cineva) expresie a face o favoare (cuiva), a se purta frumos (cu cineva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru domn: domn1 (domnitor) substantiv masculin, plural domni; vocativ singular neart. Doámne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DOMN: DOMN substantiv verbal bărbat, orășean, soț, târgoveț. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru domn: domn substantiv verbal BĂRBAT. ORĂȘEAN. SOȚ. TÎRGOVEȚ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru domn: domn (domnitor) substantiv masculin, vocativ doámne; plural domni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A FI DOMN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL domn Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului domn dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ce mai faci, domnule? 2. Ștefan, marele domn al Moldovei. DOMN domni m. * A lăsa pe cineva în plata domnului a lăsa pe cineva să procedeze după bunul lui plac. Ce mai faci, domnule? 2. |
GRAMATICA cuvântului domn? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului domn. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul domn poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE domn? Vezi cuvântul domn desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul domn?[ domn ] Se pare că cuvântul domn are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL domn Inţelegi mai uşor cuvântul domn dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeDela secolul XVII titlu de politeță: Domnule! latina in limbaj vulgar sau argou / jargou DOMNUS = clasic DOMINUS |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL domn |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a lua pe cineva la sau în palme?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul domn are forma: domni
