 | as |
|
| Treabă [ trea-bă ] VEZI SINONIME PENTRU treabă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a face treaba mare în mai multe dicționareDefinițiile pentru a face treaba mare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TREABĂ: TREÁBĂ, treburi și trebi, substantiv feminin 1. Îndeletnicire, ocupație, activitate. Dionis era greu de cap și nu se pricepea la trebile moșiei. GALACTION, O. I 85. Și-a luat o țigancă lă-i caute de trebile casei. RETEGANUL, P. II 22. L-au lăsat măr și s-a dus fiecare la treaba sa. CARAGIALE, O. I 378. De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? EMINESCU, O. I 137. • Expresia: A avea treabă sau (rar) a fi în treabă = a fi ocupat. Nu stau mult, Irino... mă grăbesc: am treabă. BUJOR, S. 58. Eu n-o vedeam pe dînsa, căci eram în treabă. CREANGĂ, A. 66. A-și căuta (sau a-și vedea) de treabă = a) a lucra conștiincios, cu sîrguință; b) a se ocupa numai de lucrul său; a nu se amesteca în lucrul altora. Iată banii, mulțumește, du-te, caută-ți de treabă. HASDEU, R. vezi 15. Să ne vedem de treabă și să urmăm a culege, chiar și din vînătorie, cugetări serioase. ODOBESCU, S. III 49. Mai bine să-mi caut de treabă. ALECSANDRI, T. 1219. A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță. Moșneagul însă mereu se află în treabă, deși n-are nimic de făcut, se codește și nu pleacă pînă nu închidem oficiul. PĂUN-PINCIO, P. 97. 2. Muncă, lucru. Apoi lassă vă vedem la treabă, că de gură știu că sînteți buni, făcu Petre. REBREANU, R. II 221. Ionel avea acum numai 12 ani și făcea și el treabă în satu lui. BUJOR, S. 71. Una pe alta se îndemnau la treabă. CREANGĂ, P. 7. • (Poetic) N-a fost decît un val. Dar valul ista, uite, dă la iveală toată treaba valurilor ce-au trecut mai înainte. GALAN, Z. R. 355. • Expresia: A fi treabă să... = a fi mult de lucru să... Pînă să-i scoată de acolo, a fost treabă. GALACTION, O. I 293. (Învechit) A avea de treabă = a avea de lucru, vezi lucru (II). Tu, de socoți că ai de treabă acolo, stăi și drege și lucrează cum te pricepi. GHICA, A. 572. A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru. Mefistofeles se pune pe treabă și cată să facă plăcută lui Faust viața pămîntească. IONESCU-RION, C. 72. A se da la treabă = a fi dispus să se apuce de muncă. Nu mi-ar fi ciudă cînd n-aș verb reflexiv:ea să mă dau la treabă. CREANGĂ, P. 200. A se lua cu treaba = a uita necazurile, preocupările, interesele, fiind preocupat sau absorbit de muncă. A doua zi s-a luat cu treaba, iar a treia zi a uitat de tot. POPA, vezi 52. A-și prinde treabă vezi prinde (V 1). 3. (Mai ales la plural ) Chestiune, problemă, interes, afacere (1). Boierul... îl ia în slujba sa, desigur pentru oarecari treburi cancelărești. CĂLINESCU, E. 12. Să cătăm odihnă, Ca de treburile țării, mîine, să vedem în tihnă. DAVILA, vezi vezi 161. Toate trebile și le punea la cale singurel. CREANGĂ, P. 140. • Expresia: A avea treabă cu cineva (sau undeva) = a avea de rezolvat anumite interese cu cineva (sau undeva). Dumneata ai verb reflexiv:eo treabă la Călugăreni? SADOVEANU, B. 97. Domnu David își aduse aminte că avea treabă la un negustor. id. ib. 113. Cine treabă are? = cui ce-i pasă? De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie – Ș-apoi cine treabă are! EMINESCU, O. I 55. Ce treabă am (ai etc.) cu...? = ce mă (te etc.) interesează? ce mă (te etc.) privește? Ce treabă am eu cu boala lui? Ce, eu sînt bolnav? nu mă privește pe mine. CARAGIALE, O. I 67. A (nu) fi treaba cuiva = a (nu)-l privi pe cineva ceva. Asta-i treaba mea, cucoane. CREANGĂ, P. 156. În sfîrșit, îi treaba d-tale. Eu mă duc... dar nădăjduiesc că nu-i lipsi deseară la bal. ALECSANDRI, T. I 134. Aceea nu e treaba d-tale, îmi răspunse cu un zîmbet. NEGRUZZI, S. I 9. A-și face treaba = a-și face interesele, vezi interes (1). Frunză verde de negară! Vodă doarme în cămară, Iar boierii tot furînd își fac trebile pe rînd. HASDEU, R. vezi 23. (Rar) A face pe treabă = a face pe placul sau după interesul cuiva. Crede și d-ta, mătușă, că de-i face pe treabă, n-are să-ți fie degeaba. CREANGĂ, P. 172. ♦ (Învechit) Interese de stat; chestiuni publice; minister. D-acolo trebuie să veniți în Valahia mare cu Negri, ca să-l puneți în capul trebilor. BĂLCESCU, la GHICA, A. 364. • (În organizarea de astăzi a țării) Direcția generală a treburilor Consiliului de Miniștri = organ de pregătire și de executare a hotărîrilor Consiliului de Miniștri. 4. Faptă, ispravă. Începe a tăia copacul, să cadă în car deodată. Trebi de ale lui Dănilă Prepeleac. CREANGĂ, P. 46. • locuțiune adjectiv De treabă = (despre persoane) cumsecade, bun, cinstit; de ispravă. Aprodul cel bătrîn și de treabă o observa în tăcere. SADOVEANU, B. 80. Bucuria lui c-a găsit doi oameni de treabă, cu care să mai schimbe-o vorbă. VLAHUȚĂ, O. A. 475. Am o babă Hăt de treabă (Ușa). GOROVEI, C. 386. (Popular) Cu treabă = cu rost, cu socoteală. Pentr-un pic de gurișoară, Pentr-o țîră și cu treabă Nici chiar popa nu te-ntreabă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 367. • Expresia: Mare treabă! = mare lucru, vezi lucru (III 2). Mare treabă! Nu cumva să-ți zic «jupîne»? HASDEU, R. vezi 144. (Învechit) De ce treabă? = de ce? din ce cauză? pentru ce? Da de ce treabă, soro dragă? ALECSANDRI, T. 417. 5. Nărav, obicei, deprindere. Purcelul... mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos, cum e treaba porcului. CREANGĂ, P. 82. 6. Împrejurare, situație. Cară-te... cît e treaba cu cinste. ALECSANDRI, T. 497. • Expresia: A fi treaba așa (sau astfel) = a fi lucrurile așa cum sînt, a se prezenta în felul cum se văd. Așa ți-e treaba? Încă mă iei la trei parale? CREANGĂ, P. 315. Dacă-i astfel treaba.. apoi cine-a face un pas spre mine, îl trimet să vadă pe bunică-sa. ALECSANDRI, T. I 98. Acum, dacă-i treaba-așa, Spune-i, dragă, maică-ta Să-ngrădească ulița. JAKNÍK-BÎRSEANU, despre 61. Se vede treaba că... = se vede că... se pare că..., probabil. Măi băiete, se vede treaba că șase luni de zile a fost poruncă să ieși și tu tot fată și în urmă s-a schimbat porunca și ai ieșit ce-ai ieșit. GALACTION, O. I 301. Se vede treaba că ți-ai ieșit din minte. GORJAN, H. IV 20. 7. (Învechit) Folos, profit. De ce treabă e așa viață? ȚICHINDEAL, forme 165. • Expresia: A nu fi de nici o treabă sau a nu fi nici de-o treabă = a fi cu totul inutil, nefolositor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TREABĂ: TREÁBĂ, treburi, substantiv feminin 1. Activitate, ocupație, îndeletnicire. • Expresia: A avea treabă = a fi ocupat. A-și căuta (sau a-și vedea) de treabă = a) a lucra conștiincios, cu sârguință; b) a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora. A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță. 2. Muncă, lucru. • Expresia: A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind. A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru. E treabă = e mult de lucru. 3. Ispravă, faptă. • locuțiune adjectiv De treabă = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă. (popular) Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură. • Expresia: Mare treabă! = (de obicei ironic) mare, important lucru! 4. Chestiune, problemă; interes, afacere. • Expresia: A avea treabă cu cineva (sau undeva) = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). A nu fi de nici o treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil. Ce treabă am (sau ai etc.) cu...? = ce mă ( sau te etc.) interesează?, ce mă (sau te etc.) privește? Nu e treaba mea (sau ta, sa etc.)! = nu mă (sau te, îl etc.) privește! A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită. 5. (regional) Nărav, obicei, deprindere. 6. (regional) Împrejurare, situație. • Expresia: A fi (sau a sta) treaba așa (sau astfel) = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd. Se vede treaba că... = se vede că..., se pare că..., probabil. [plural și: trebi] – Din limba slavă (veche) trĕba. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TREABĂ: TREÁBĂ, treburi, substantiv feminin 1. Activitate, ocupație, îndeletnicire. • Expresia: A avea treabă = a fi ocupat. A-și căuta (sau a-și vedea) de treabă = a) a lucra conștiincios, cu sârguință; b) a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora. A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a- și da importanță. 2. Muncă, lucru. • Expresia: A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind. A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru. E treabă = e mult de lucru. 3. Ispravă, faptă. • locuțiune adjectiv De treabă = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă. (popular) Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură. • Expresia: Mare treabă! = (de obicei ironic) mare, important lucru! 4. Chestiune, problemă; interes, afacere. • Expresia: A avea treabă cu cineva (sau undeva) = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). A nu fi de nicio treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil. Ce treabă am (sau ai etc.) cu...? = ce mă ( sau te etc.) interesează?, ce mă (sau te etc.) privește? Nu e treaba mea (sau ta, sa etc.)! = nu mă (sau te, îl etc.) privește! A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită. 5. (regional) Nărav, obicei, deprindere. 6. (regional) împrejurare, situație. • Expresia: A fi (sau a sta) treaba așa (sau astfel) = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd. Se vede treaba că... = se vede că..., se pare că..., probabil. [plural și: trebi] – Din limba slavă (veche) trĕba. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TREABĂ: TREABĂ s. 1. lucru, muncă, (rar) lucrare, (regional) meșteșug, (învechit) deală, laboare. (A făcut o treaba de calitate; s-a apucat de treaba.) 2. activitate, îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, (livresc) travaliu, (învechit) ocupare, preocupație. (Își vede de treaba lui.) 3. afacere, chestiune, interese (la plural), problemă, (popular și fam.) daraveră, (regional) tamjă, (învechit) negoț. (Și-a rezolvat toate treaba.) 4. ispravă, (popular și ironic) pricopseală, (regional) pricoapsă, (familial și ironic) scofală. (N-a făcut mare treaba.) 5. chestiune, lucru, poveste, pricină, problemă, socoteală, (învechit) madea, (rusism învechit) predmet. (S-a lămurit treaba aceea?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru treabă: treabă forme 1. afacere: trebile împărăției; 2. ocupațiune: cată-ți de treabă; 3. lucru: are treabă; 4. figurat de treabă vezi detreabă; se vede treaba, pare că... [slava TRĬEBA, afacere]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TREABĂ: TREABĂ substantiv 1. Treabeș substantiv (Mih 9). 2. Trebeșan fam. (C Ștef). 3. În sens negativ: Netrebiciu (M mar). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TREABĂ: TREÁBĂ substantiv verbal deprindere, necesitate, nevoie, obicei, obișnuință, trebuință. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru treabă: treabă substantiv verbal DEPRINDERE. NECESITATE. NEVOIE. OBICEI. OBIȘNUINȚĂ. TREBUINȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a face treabă mare: a face treabă mare expresie (eufem.) a defeca, a face caca. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru treabă: treábă substantiv feminin, genitiv dativ articulat trébii; plural tréburi/trebi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru treabă: !treábă substantiv feminin, genitiv dativ articulat trébii; plural tréburi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TREABA: TREÁBA substantiv articulat vezi necesitățile, nevoile. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru treaba: treaba substantiv articulat vezi NECESITĂȚILE. NEVOILE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A FACE TREABA MARE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL treaba Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului treaba dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A făcut o treaba de calitate; s-a apucat de treaba. Își vede de treaba lui. Și-a rezolvat toate treaba. N-a făcut mare treaba. S-a lămurit treaba aceea?. |
GRAMATICA cuvântului treaba? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului treaba. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul treaba poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE treabă? Vezi cuvântul treabă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul treabă?[ trea-bă ] Se pare că cuvântul treabă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL treaba Inţelegi mai uşor cuvântul treaba dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A avea treabă sau rar a fi în treabă = a fi ocupat A-și căuta sau a-și vedea de treabă = a a lucra conștiincios, cu sîrguință; b a se ocupa numai de lucrul său; a nu se amesteca în lucrul altora A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță = a fi mult de lucru să Învechit A avea de treabă = a avea de lucru, vezi lucru II A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru A se da la treabă = a fi dispus să se apuce de muncă A se lua cu treaba = a uita necazurile, preocupările, interesele, fiind preocupat sau absorbit de muncă A avea treabă cu cineva sau undeva = a avea de rezolvat anumite interese cu cineva sau undeva Cine treabă are? = cui ce-i pasă? De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie – Ș-apoi cine treabă are! EMINESCU, O ? = ce mă te etc A nu fi treaba cuiva = a nu-l privi pe cineva ceva A-și face treaba = a-și face interesele, vezi interes 1 Rar A face pe treabă = a face pe placul sau după interesul cuiva În organizarea de astăzi a țării Direcția generală a treburilor Consiliului de Miniștri = organ de pregătire și de executare a hotărîrilor Consiliului de Miniștri locuțiune adjectiv De treabă = despre persoane cumsecade, bun, cinstit; de ispravă Popular Cu treabă = cu rost, cu socoteală Mare treabă! = mare lucru, vezi lucru III 2 Învechit De ce treabă? = de ce? din ce cauză? pentru ce? Da de ce treabă, soro dragă? ALECSANDRI, T A fi treaba așa sau astfel = a fi lucrurile așa cum sînt, a se prezenta în felul cum se văd = se vede că A nu fi de nici o treabă sau a nu fi nici de-o treabă = a fi cu totul inutil, nefolositor A avea treabă = a fi ocupat A-și căuta sau a-și vedea de treabă = a a lucra conștiincios, cu sârguință; b a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru E treabă = e mult de lucru locuțiune adjectiv De treabă = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă Popular Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură Mare treabă! = de obicei ironic mare, important lucru! 4 A avea treabă cu cineva sau undeva = a avea anumite interese cu cineva sau undeva A nu fi de nici o treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil ? = ce mă sau te etc ! = nu mă sau te, îl etc privește! A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită A fi sau a sta treaba așa sau astfel = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd = se vede că A avea treabă = a fi ocupat A-și căuta sau a-și vedea de treabă = a a lucra conștiincios, cu sârguință; b a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a- și da importanță A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru E treabă = e mult de lucru locuțiune adjectiv De treabă = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă Popular Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură Mare treabă! = de obicei ironic mare, important lucru! 4 A avea treabă cu cineva sau undeva = a avea anumite interese cu cineva sau undeva A nu fi de nicio treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil ? = ce mă sau te etc ! = nu mă sau te, îl etc privește! A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită A fi sau a sta treaba așa sau astfel = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd = se vede că |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL treaba |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ieși sau a se auzi ca din sau dintr-o pivniță?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul treabă are forma: tréburi/trebi
