 | as |
|
| Expedia [ ex-pe-di-a ] VEZI SINONIME PENTRU expedia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a expedia în mai multe dicționareDefinițiile pentru a expedia din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a expedia (forma la infinitiv) A expedia conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expedia: expedia verb tranzitiv: [Atestat: CR (1829), 197 2/18 / V: (înv) esp-, sp-, (reg) ecșp-, (nob) eșpeda, șpeda / P: -di-a / prezentul indicativ: -iez / Etimologie: franceza expedier, lat expedireJ 1 (înv; c. i. persoane) A trimite către o destinație îndepărtată cu o anumită misiune. 2 (Pgn) A trimite într-un anumit locuțiune 3 (C. i. scrisori, colete, bani etc.) A trimite prin poștă sau prin mesagerie Si: (gmî; rar) a expedirui. 4 (Fam) A îndepărta pe cineva. 5 (Fam) A se debarasa (de cineva). 6 A face repede și cu ușurință o treabă, un lucru etc. 7 A rezolva (cuiva) în grabă și superficial interesele. 8 (C. i. lucrări, acțiuni etc.) A executa repede și superficial. 9 A trata superficial. 10 A analiza superficial. 11 (Jur; înv) A face o copie după un act sau după o hotărâre judecătorească. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPEDIA: EXPEDIÁ, expediez, verb I. tranzitiv (Cu privire la scrisori, pachete, bani etc.) A trimite (prin poștă, prin cale ferată etc.) la locul de destinație. I-am expediat o scrisoare recomandată. • (Familiar, cu privire la persoane) Era să merg la Hamburg, dar trebuie să stau să expediez întîi pe Matei. CARAGIALE, O. VII 6. ♦ (Familiar) A îndepărta (pe cineva), a termina repede (cu cineva), a se descotorosi (de cineva). ♦ (Familiar). A executa (o lucrare) repede și superficial. – Pronunțat: -di-a. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDIA: EXPEDIÁ verb I. trecut 1. A trimite (scrisori, pachete etc.) la destinație. 2. (familial) A îndepărta (pe cineva), a se descotorosi, a se debarasa (de cineva). ♦ A face iute și cu ușurință (o treabă, un lucru). [pronume -di-a, p.i. 3,6 -iază, gerunziu -iind. / < limba franceza expédier, latina expedire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPEDIA: EXPEDIÁ, expediez, verb I. tranzitiv 1. A trimite prin poștă, prin mesagerii etc. scrisori, bani, pachete etc. la o anumită adresă. 2. (familial) A îndepărta pe cineva, a se debarasa, a se descotorosi de cineva. 3. A executa repede și superficial o lucrare. [ pronunție: -di-a] – Din limba franceza expédier. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPEDIA: EXPEDIÁ, expediez, verb I. tranzitiv 1. A trimite prin poștă, prin mesagerii etc. scrisori, bani, pachete etc. la o anumită adresă. 2. (familial) A îndepărta pe cineva, a se debarasa, a se descotorosi de cineva. 3. A executa repede și superficial o lucrare. [ pronunție: -di-a] – Din limba franceza expédier. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDIA: EXPEDIA verb 1. a trimite, (regional) a mîna, (învechit) a porni, (grecism învechit) a proftaxi. (A expedia coletele.) 2. a adresa, a scrie, a trimite, (regional) a mîna. (Cui i-ai expedia scrisoarea?) 3. a adresa, a înainta, a trimite. (A expedia o cerere unei instituții.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDIA: EXPEDIÁ verb trecut 1. a trimite (scrisori, bani, pachete etc.) la destinație. 2. (familial) a îndepărta pe cineva, a se descotorosi, a se debarasa de cineva. • a face ceva în grabă și superficial. (< limba franceza expédier, latina expedire) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A EXPEDIA: A EXPEDIÁ a expediaéz tranzitiv 1) (corespondență, colete, mărfuri) A trimite prin poștă la destinație. 2) fam. (persoane) A trimite în altă parte pentru a se debarasa. /<fr. expédier, latina expediere Forme diferite ale cuvantului a expedia: a expediaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expedia: expediá verb (silabe -di-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu expediéz, persoana a treia singular: el / ea și plural expediáză, persoana întâi plural: noi expediém (silabe -di-em); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural expediéze; gerunziu expediínd (silabe -di-ind) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expedia: expediá (a expedia) (-di-a) verb, indicativ prezent 3 expediáză, persoana întâi plural: noi expediém (-di-em); conjunctiv prezent 3 să expediéze; gerunziu expediínd (-di-ind) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A expedia: A expedia ≠ a recepționa Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A EXPEDIA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A expedia Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a expedia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A a expedia coletele. Cui i-ai a expedia scrisoarea? 3. A a expedia o cerere unei instituții. A EXPEDIÁ a expediaéz tranzitiv 1 corespondență, colete, mărfuri A trimite prin poștă la destinație. A a expedia coletele. Cui i-ai a expedia scrisoarea? 3. Expediá a a expedia -di-a verb, indicativ prezent 3 expediáză, persoana întâi plural: noi expediém -di-em; conjunctiv prezent 3 să expediéze; gerunziu expediínd -di-ind. |
GRAMATICA cuvântului A expedia? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a expedia. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A expedia poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE expedia? Vezi cuvântul expedia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul expedia?[ ex-pe-di-a ] Se pare că cuvântul expedia are patru silabe |
La plural verbul expedia se conjugă: ei ele expediáză