eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a enunta enunt


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Enunța [ e-nun-ța ]
VEZI SINONIME PENTRU enunța PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a enunta enunt în mai multe dicționare

Definițiile pentru a enunta enunt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a enunța
Verbul: a enunța (forma la infinitiv)
A enunța conjugat la timpul prezent:
  • eu enunț
  • tu enunți
  • el ea enunță
  • noi enunțăm
  • voi enunțați
  • ei ele enunță
VEZI VERBUL a enunța CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru enunța:
enunța verb tranzitiv: [Atestat: BARIȚIU, P. A. II, 711 / V: (înv) enuntația, enuntancia, enoncia / prezentul indicativ: enunț, (înv) enuntațez / Etimologie: franceza énoncer, lat enuntiare] 1 (C. i. idei, teorii, concluzii etc.) A expune într-o formă clară Si: a exprima, a formula vezi a numi, a spune. 2 (Îvr; pcf) A anunța.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ENUNȚA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ENUNȚA:
ENUNȚÁ verb

I. trecut A spune, a formula, a exprima, a expune (idei, teorii). [P.i. enúnț. / < italiana enunziare, limba franceza énoncer, latina enuntiare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

A ENUNȚA enunț
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ENUNȚA enunț:
A ENUNȚÁ enúnț tranzitiv (ipoteze, teorii, opinii) A pune în circulație; a lansa; a emite. /<fr. énoncer, latina enuntiare
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ENUNȚA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ENUNȚA:
ENUNȚA verb

1. a formula. (A enunta o judecată de valoare.)

2. a elabora, a emite, a expune, a formula. (A enunta o nouă teorie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

enunța
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru enunța:
enunțá (enúnț, enunțát), verb

– A exprima. latina enuntiare, prin intermediul limba franceza énoncer.

– derivat enunț, substantiv neutru
Forme diferite ale cuvantului enunta: enúnț enunț

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ENUNȚA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ENUNȚA:
ENUNȚÁ, enúnț, verb

I. tranzitiv A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc.

– Din limba franceza énoncer.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ENUNȚA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ENUNȚA:
ENUNȚÁ, enúnț, verb

I. tranzitiv A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc.

– Din limba franceza énoncer.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ENUNȚA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ENUNȚA:
ENUNȚÁ, enúnț, verb

I. tranzitiv (Cu privire la idei, teorii etc.) A formula, a exprima, a expune.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ENUNȚA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ENUNȚA:
ENUNȚÁ verb trecut a formula, a expune o idee, o teorie. (< limba franceza énoncer, latina enuntiare)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

enunța
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru enunța:
enunțá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu enúnț, persoana a treia singular: el / ea și plural enúnță
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

enunța
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru enunța:
enunțá (a enunta) verb, indicativ prezent 3 enúnță
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A ENUNTA ENUNT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL enunța
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului enunța dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 711 / V: înv enunțația, enunțancia, enoncia / prezentul indicativ: enunț, înv enunțațez / Etimologie: franceza énoncer, lat enuntiare] 1 C.
A enunța o judecată de valoare.
A enunța o nouă teorie.
A enunța o judecată de valoare.
Enunțá a enunța verb, indicativ prezent 3 enúnță.

GRAMATICA cuvântului enunța?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului enunța.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul enunța poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul enunța sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul enunța se conjugă: ei ele enúnță

CUM DESPART ÎN SILABE enunța?
Vezi cuvântul enunța desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul enunța?
[ e-nun-ța ]
Se pare că cuvântul enunța are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL enunța

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Negru pe alb?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cantități sau mărimi susceptibile de a-și schimba valoarea față de altele, care rămân constante
nume dat de popor armelor antice găsite în pământ închipuite ca fiind urme de trăsnete
asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise
a apăra, a susține, a lăuda pe cineva sau ceva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app