 | as |
|
| Dojeni [ do-je-ni ] VEZI SINONIME PENTRU dojeni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a dojeni în mai multe dicționareDefinițiile pentru a dojeni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dojeni (forma la infinitiv) A dojeni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOJENI: DOJENÍ, dojenesc, verb IV. tranzitiv A face cuiva observații, a mustra, a certa. Iți vine a rîde... îl dojeni unul cu fața prelungă. CAMILAR, N. I 237. Bătrînul ofta și plîngea și nu-l dojenea. PAS, Z. I 200. De ce ne-ai lăsat să dormim atît de mult, îi ziseră frații, dojenindu-l. ISPIRESCU, L. 316. • reflexiv Moș Șărban sări deodată din car, dojenindu-se că a dormit prea mult. BUJOR, S. 137. Căuta să-și potolească răscoala gîndurilor, dojenindu-se singură de nebunia ei. VLAHUȚĂ, O. A. 120. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOJENI: DOJENI verb a admonesta, a certa, a dăscăli, a moraliza, a mustra, (popular și fam.) a beșteli, a muștrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit și regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cîrti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Olt.) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova și Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puțui, (Moldova) a șmotri, (Olt. și Banat) a verb reflexiv:evi, (învechit) a preobrăzi, a prihănl, a probăzui, a prociti, (familial figurat) a săpuni, a scutura. (L-a dojeni cu asprime.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dojeni: dojení [Atestat: PSALT. 248 / V: (înv) dojenijâní, dogedojeni, doședojeni, (reg) dojenijăní, drojení, dojenijeaná / prezentul indicativ: dojeninésc / Etimologie: vsl дожень] 1 verb tranzitiv: (Înv) A sfătui (într-o situație dificilă). 2 verb reflexiv: (Îvr) A se corecta (1-2). 3 verb tranzitiv: (Îrg) A preveni. 4 verb tranzitiv: A mustra. 5-7 verb tranzitiv, reflexiv pasiv:, verb reflexiv:r A(-și) face imputări. 8 vi (Îvr) A amenința. 9 verb tranzitiv: (Îvr) A pedepsi. 10 (Reg) A descânta (1). 11 vi (Reg) A discuta. 12 verb tranzitiv: (Înv; fam) A spăla pe cap. 13 verb tranzitiv: (Înv; fam) A săpuni.[1] modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOJENI: DOJENÍ, dojenesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (recipr.) A(-și) face observații moralizatoare; a (se) mustra, a (se) certa. – Din limba slavă (veche) dognati, doženon. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOJENI: DOJENÍ, dojenesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (recipr.) A(-și) face observații moralizatoare; a (se) mustra, a (se) certa. – Din limba slavă (veche) dognati, doženon. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dojeni: dojení verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dojenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dojeneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dojeneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dojeni: dojení (a dojeni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dojenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dojeneá; conjunctiv prezent 3 să dojeneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DOJENI: A DOJENÍ a dojeniésc tranzitiv A trata cu dojeni; a mustra. /<sl. dognati, doženon Forme diferite ale cuvantului a dojeni: a dojeniésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DOJENI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DOJENI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dojeni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a dojeni cu asprime. 248 / V: înv dojenijâní, dogedojeni, doședojeni, reg dojenijăní, drojení, dojenijeaná / prezentul indicativ: dojeninésc / Etimologie: vsl дожень] 1 verb tranzitiv: Înv A sfătui într-o situație dificilă. Dojení a dojeni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dojenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dojeneá; conjunctiv prezent 3 să dojeneáscă. A DOJENÍ dojeniésc tranzitiv A trata cu dojeni; a mustra. |
GRAMATICA cuvântului DOJENI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dojeni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DOJENI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE dojeni? Vezi cuvântul dojeni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dojeni?[ do-je-ni ] Se pare că cuvântul dojeni are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DOJENI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma limbă fino-ugrică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
