 | as |
|
| Diminua [ di-mi-nu-a ] VEZI SINONIME PENTRU diminua PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a diminua în mai multe dicționareDefinițiile pentru a diminua din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a diminua (forma la infinitiv) A diminua conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIMINUA: DIMINUA verb 1. a descrește, a (se) împuțina, a (se) micșora, a (se) reduce, a scădea, (învechit) a (se) puțina. (Numărul lor s-a diminua simțitor.) 2. a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) ușura. (S-a diminua încărcătura unei corăbii.) 3. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (figurat) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului s-a mai diminua.) 4. a scădea, (învechit și popular) a micșora, (figurat) a știrbi. (Nu i-a diminua cu nimic prestigiul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diminua: diminuá [Atestat: PROT. – popular, / P: diminuanu-a / V: (rar) diminuauí, deminuí / prezentul indicativ: diminuauéz / Etimologie: franceza diminuer, lat diminuere] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A face să devină sau a deveni mai mic ca dimensiuni Si: a (se) mici, a (se) micșora, a (se) reduce. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A face să devină sau a deveni mai mic cantitativ Si: a (se) mici, a (se) micșora, a (se) slăbi. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: A deveni sau a face să devină mai puțin util, valoros, important etc. 7-8 verb tranzitiv, reflexiv: A decădea sau a face să decadă ca prestigiu. 9 verb tranzitiv: (Rar) A diminutiva. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIMINUA: DIMINUÁ, diminuez, verb I. tranzitiv A micșora, a împuțina, a scădea, a face să descrească. Opera dramatică a lui Caragiale, a cărei valoare fusese diminuată și pentru care autorul în timpul vieții sale a fost hulit... a devenit acum o comoară din care se împărtășesc și alte popoare. vezi limba română ianuarie 1952, 225. Societatea viitoare va accentua rolul iubirii, nu-l va diminua. CAMIL PETRESCU, T. III 324. – Pronunțat: -nu-a. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIMINUA: DIMINUÁ, diminuez, verb I. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micșora, a scădea. [ pronunție: -nu-a] – Din limba franceza diminuer, latina diminuere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIMINUA: DIMINUÁ, diminuez, verb I. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micșora, a scădea. [ pronunție: -nu-a] – Din limba franceza diminuer, latina diminuere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diminua: diminuá verb (silabe -nu-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu diminuéz; persoana a treia singular: el / ea și plural diminueáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural diminuéze (silabe -nu-e-); gerunziu diminuând (silabe -nu-ând) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DIMINUA: A DIMINUÁ a diminuaéz tranzitiv A face să se diminueze; a micșora; a reduce; a împuțina; a scădea; a descrește. [silabe -nu-a] /<fr. diminuer, latina diminuere Forme diferite ale cuvantului a diminua: a diminuaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIMINUA: DIMINUÁ verb I. trecut, reflexiv A (se) micșora, a descrește, a scădea. [pronume -nu-a, p.i. -uez, 3,6 -uează, gerunziu -uând. / conform latina diminuere, limba franceza diminuer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diminua: diminuá (a diminua) (-nu-a) verb, indicativ prezent 3 diminueáză; conjunctiv prezent 3 să diminuéze (-nu-e-); gerunziu diminuấnd (-nu-ând) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIMINUA: DIMINUÁ verb trecut, reflexiv a (se) micșora, a scădea, a (se) atenua. (< limba franceza diminuer, latina diminuere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A diminua: A diminua ≠ a amplifica, a augmenta, a mări Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DIMINUA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A diminua Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a diminua dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Numărul lor s-a a diminua simțitor. S-a a diminua încărcătura unei corăbii. Viteza vîntului s-a mai a diminua. Nu i-a a diminua cu nimic prestigiul. – popular, / P: a diminuanu-a / V: rar a diminuauí, deminuí / prezentul indicativ: a diminuauéz / Etimologie: franceza diminuer, lat diminuere] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A face să devină sau a deveni mai mic ca dimensiuni Si: a se mici, a se micșora, a se reduce. A DIMINUÁ a diminuaéz tranzitiv A face să se diminueze; a micșora; a reduce; a împuțina; a scădea; a descrește. S-a a diminua încărcătura unei corăbii. Diminuá a a diminua -nu-a verb, indicativ prezent 3 diminueáză; conjunctiv prezent 3 să diminuéze -nu-e-; gerunziu diminuấnd -nu-ând. |
GRAMATICA cuvântului A diminua? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a diminua. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A diminua poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE diminua? Vezi cuvântul diminua desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diminua?[ di-mi-nu-a ] Se pare că cuvântul diminua are patru silabe |
La plural verbul diminua se conjugă: ei ele diminueáză