 | as |
|
| Dezonora [ de-zo-no-ra ] VEZI SINONIME PENTRU dezonora PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a dezonora în mai multe dicționareDefinițiile pentru a dezonora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezonora (forma la infinitiv) A dezonora conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZONORA: DEZONORA verb 1. a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (figurat) a întina, a mînji, a murdări, a păta, a pîngări, a profana, a spurca, (regional figurat) a pricăji. (A încercat să-i dezonora memoria.) 2. a (se) degrada, a (se) înjosi, a (se) umili, (figurat) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te dezonora.) 3. a (se) descalifica. (S-a dezonora pe viață.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZONORA: DEZONORÁ, dezonorez, verb I. tranzitiv A face (pe cineva) să-și piardă onoarea, a necinsti, a acoperi de ocară. Ceea ce ai comis... dezonorează pe toți acei care au făcut greșeala să-ți întindă verb reflexiv:eodată mîna. CAMIL PETRESCU, T. II 451. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZONORA: DEZONORÁ, dezonorez, verb I. tranzitiv și reflexiv A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. – Din limba franceza déshonorer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZONORA: DEZONORÁ, dezonorez, verb I. tranzitiv și reflexiv A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. – Din limba franceza déshonorer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZONORA: DEZONORÁ verb I. trecut, reflexiv A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. [conform limba franceza déshonorer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZONORA: DEZONORÁ verb trecut, reflexiv a-și pierde, a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. (< limba franceza déshonorer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezonora: dezonorá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: DEX / prezentul indicativ: dezonorarez / Etimologie: franceza déshonorer] 1-2 A face pe cineva să-și piardă onoarea. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezonora: dezonorá verb (silabe mf. dez-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu dezonoréz, persoana a treia singular: el / ea și plural dezonoreáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEZONORA: A DEZONORÁ a dezonoraéz tranzitiv A face să se dezonoreze; a necinsti. /<fr. déshonorer Forme diferite ale cuvantului a dezonora: a dezonoraéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezonora: !dezonorá (a dezonora) (de-zo-/dez-o-) verb, indicativ prezent 3 dezonoreáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A dezonora: A dezonora ≠ a onora Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEZONORA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A dezonora Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a dezonora dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A încercat să-i a dezonora memoria. Munca nu te a dezonora. S-a a dezonora pe viață. A încercat să-i a dezonora memoria. S-a a dezonora pe viață. Dezonorá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: DEX / prezentul indicativ: a dezonorarez / Etimologie: franceza déshonorer] 1-2 A face pe cineva să-și piardă onoarea. A DEZONORÁ a dezonoraéz tranzitiv A face să se dezonoreze; a necinsti. !dezonorá a a dezonora de-zo-/dez-o- verb, indicativ prezent 3 dezonoreáză. |
GRAMATICA cuvântului A dezonora? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a dezonora. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A dezonora poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezonora? Vezi cuvântul dezonora desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezonora?[ de-zo-no-ra ] Se pare că cuvântul dezonora are patru silabe |
La plural verbul dezonora se conjugă: ei ele dezonoreáză