eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a deznadajdui


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Deznădăjdui [ dez-nă-dăj-du-i ]
VEZI SINONIME PENTRU deznădăjdui PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a deznadajdui în mai multe dicționare

Definițiile pentru a deznadajdui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a deznădăjdui
Verbul: a deznădăjdui (forma la infinitiv)
A deznădăjdui conjugat la timpul prezent:
  • eu deznădăjduiesc
  • tu deznădăjduiești
  • el ea deznădăjduiește
  • noi deznădăjduim
  • voi deznădăjduiți
  • ei ele deznădăjduiesc
VEZI VERBUL a deznădăjdui CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZNĂDĂJDUI:
DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, verb IV. intranzitiv A pierde orice nădejde, a despera. Acum începu a deznădăjdui, nici nu mai gîndea să meargă acasă la frații lui, după ce prăpădise și darurile lor și al lui. RETEGANUL, P. II 77.
       • reflexiv (Învechit) Mai că-mi vine a mă deznădăjdui de dragostea părintească ce mi-ai arătat și a crede că ea nu este decît o mască pentru ochii oamenilor. KOGĂLNICEANU, S. 193.
♦ tranzitiv (Neobișnuit) A aduce la deznădejde. Arată-i [lui vodă] că prin asemine măsuri își deznădăjduiește singur norodul. KOGĂLNICEANU, S. 193.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

deznădăjdui
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deznădăjdui:
deznădăjduí [Atestat: istorie Ț. R. 34 / V: (înv) deznadajduidejddeznadajdui, dendeznadajdui, dăzdeznadajdui / S și: desndeznadajdui / prezentul indicativ: deznadajduiésc; Mp: 6 (îvr) deznadajduiisă / Etimologie: dez- + nădăjdui] 1-2 vir (Îoc nădăjdui, spera) A-și pierde orice speranță (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații) Si: a se descuraja, a despera. 3 vtf A face să-și piardă orice speranță, a duce la disperare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

A DEZNĂDĂJDUI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEZNĂDĂJDUI:
A DEZNĂDĂJDUÍ a deznadajduiiésc

1. intranzitiv A ajunge în stare de deznădejde; a-și pierde speranța; a despera.

2. tranzitiv A aduce în stare de deznădejde; a face să-și piardă speranța; a despera. /dez- + a nădăjdui
Forme diferite ale cuvantului a deznadajdui: iésc a deznadajdui1.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DEZNĂDĂJDUI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZNĂDĂJDUI:
DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, verb IV. intranzitiv și tranzitiv A-și pierde sau a face să-și piardă orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); a despera.

– prefix dez- + nădăjdui.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEZNĂDĂJDUI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZNĂDĂJDUI:
DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, verb IV. intranzitiv și tranzitiv A-și pierde sau a face să-și piardă orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); a despera.

– Dez- + nădăjdui.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

deznădăjdui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deznădăjdui:
deznădăjduí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deznădăjduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea deznădăjduiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural deznădăjduiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

deznădăjdui
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deznădăjdui:
deznădăjduí (a deznadajdui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deznădăjduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea deznădăjduiá; conjunctiv prezent 3 să deznădăjduiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DEZNĂDĂJDUI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZNĂDĂJDUI:
DEZNĂDĂJDUI verb a despera, (învechit) a apelpisi. (A deznadajdui să mai aștepte.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A deznădăjdui
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A deznădăjdui:
A deznădăjdui ≠ a spera
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A DEZNADAJDUI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A deznădăjdui
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a deznădăjdui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
34 / V: înv a deznădăjduidejda deznădăjdui, dena deznădăjdui, dăza deznădăjdui / S și: desna deznădăjdui / prezentul indicativ: a deznădăjduiésc; Mp: 6 îvr a deznădăjduiisă / Etimologie: dez- + nădăjdui] 1-2 vir Îoc nădăjdui, spera A-și pierde orice speranță în rezolvarea sau îndreptarea unei situații Si: a se descuraja, a despera.
A DEZNĂDĂJDUÍ a deznădăjduiiésc 1.
Deznădăjduí a a deznădăjdui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deznădăjduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea deznădăjduiá; conjunctiv prezent 3 să deznădăjduiáscă.
A a deznădăjdui să mai aștepte.
A a deznădăjdui să mai aștepte.

GRAMATICA cuvântului A deznădăjdui?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a deznădăjdui.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A deznădăjdui poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE deznădăjdui?
    Vezi cuvântul deznădăjdui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deznădăjdui?
    [ dez-nă-dăj-du-i ]
    Se pare că cuvântul deznădăjdui are cinci silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A deznădăjdui