 | as |
|
| Dezaproba [ de-za-pro-ba ] VEZI SINONIME PENTRU dezaproba PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a dezaproba în mai multe dicționareDefinițiile pentru a dezaproba din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezaproba (forma la infinitiv) A dezaproba conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZAPROBA: DEZAPROBA verb a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livresc) a dezavua, (rar) a sancționa, (popular) a osîndi, (învechit) a mustra, a protesta, (figurat) a veșteji. (Opinia publică a dezaproba gestul lui necugetat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZAPROBA: DEZAPROBÁ, dezaprób, verb I. tranzitiv A fi împotriva unui lucru (spus sau făcut de cineva), a nu aproba, a nu încuviința, a nu găsi bun (ceva spus sau făcut de cineva). Dezaprobă cele ce s-au întîmplat. CAMIL PETRESCU, T. II 444. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezaproba: dezaproba verb tranzitiv: [Atestat: I. GOLESCU, C. / S și: (înv) desadezaproba / prezentul indicativ: dezaprobaprób, (înv) dezaprobabéz / Etimologie: dez- + aproba cf franceza désapprouver] 1 A nu fi de acord cu ceva, considerat inutil sau dăunător. 2 (Pex) A critica. 3 (Pex) A condamna. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZAPROBA: DEZAPROBÁ, dezaprób, verb I. tranzitiv A se declara împotriva unui lucru (spus sau făcut de cineva), a găsi rău, reprobabil (ceva spus sau făcut de cineva). – Din limba franceza désapprouver (după aproba). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZAPROBA: DEZAPROBÁ, dezaprób, verb I. tranzitiv A se declara împotriva unui lucru (spus sau făcut de cineva), a găsi rău, reprobabil (ceva spus sau făcut de cineva). – Din limba franceza désapprouver (după aproba). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZAPROBA: DEZAPROBÁ verb I. trecut A nu aproba; a blama, a înfiera. [P.i. dezaprób. / conform limba franceza désapprouver, după aproba]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezaproba: dezaprobá verb (silabe -pro-; mf. dez-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu dezaprób, persoana a treia singular: el / ea și plural dezapróbă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZAPROBA: DEZAPROBÁ verb trecut a nu aproba; a blama, a înfiera. (după limba franceza désapprouver) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezaproba: !dezaprobá (a dezaproba) (de-za-pro-/dez-a-) verb, indicativ prezent 3 dezapróbă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A dezaproba: A dezaproba ≠ a accepta, a aproba, a consimți, a încuviința Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEZAPROBA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A dezaproba Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a dezaproba dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Opinia publică a a dezaproba gestul lui necugetat. Opinia publică a a dezaproba gestul lui necugetat. / S și: înv desaa dezaproba / prezentul indicativ: a dezaprobaprób, înv a dezaprobabéz / Etimologie: dez- + aproba cf franceza désapprouver] 1 A nu fi de acord cu ceva, considerat inutil sau dăunător. !dezaprobá a a dezaproba de-za-pro-/dez-a- verb, indicativ prezent 3 dezapróbă. |
GRAMATICA cuvântului A dezaproba? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a dezaproba. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A dezaproba poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezaproba? Vezi cuvântul dezaproba desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezaproba?[ de-za-pro-ba ] Se pare că cuvântul dezaproba are patru silabe |
La plural verbul dezaproba se conjugă: ei ele dezapróbă