 | as |
|
| Destinde [ des-tin-de ] VEZI SINONIME PENTRU destinde PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a destinde în mai multe dicționareDefinițiile pentru a destinde din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a deștinde (forma la infinitiv) A deștinde conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE, destínd, verb III. 1. reflexiv A deveni mai puțin încordat, mai puțin întins; a se relaxa, a slăbi. Toată suferința lui comprimată în tăcere izbucnește... cu violența unui resort uriaș care se destinde brusc. CAMIL PETRESCU, T. I 105. Mușchii se destinseră, voința se încordase. despre ZAMFIRESCU, R. 262. Vioara tace cînd coarda se destinde. MACEDONSKI, O. I 108. ♦ (Despre nervi, despre stări de spirit) A se liniști, a se descărca. Astfel se sparse, destinzîndu-se în acest plîns de jale, încordarea fără seamăn a acelei zile de cumplită ascensiune. BOGZA, C. O. 32. 2. reflexiv (Despre ființe, corpul lor sau părți ale corpului) A se întinde, a se îndrepta. Mitrea se zvîrcolise cu neliniște. Pe urmă s-a destins și s-a lăsat pe-o coastă, parcă i-ar fi fost somn. SADOVEANU, M. C. 48. Iepurașul se destinse ca o coardă și o zbughi la goană. GÎRLEANU, L. 19. • tranzitiv [Paler] și-a destins trupul și a plecat spre ieșire. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 115. 3. reflexiv (Neobișnuit, despre un ținut) A se întinde, a se desfășura. La poalele munților Vosgi se destinde provincia Lorenei. ODOBESCU, S. I 5. • figurat Cînd soarele se pleacă spre apus, cînd murgul serii începe a se destinde treptat peste pustii, farmecul tainic al singurătății crește și mai mult în sufletul călătorului. ODOBESCU, S. A. 316. 4. tranzitiv (Neobișnuit) A retrage. Întinse o mînă, o aduse ușurel și lung la gură, apoi o destinse repede. DELAVRANCEA, H. T. 198. – Forme gramaticale: perfectul simplu destinsei, participiu destins. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru destinde: destínde [Atestat: HELIADE, O. I, 163 / V: (rar) disdestinde / Etimologie: des- + (în)tinde] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) întinde pe o suprafață vastă Si: a se desfășura. 3 verb tranzitiv: A desfășura deschizând, întinzând, răsfirând etc. 4-5 verb tranzitiv, reflexiv: (Înv) A(-și) mări volumul. 6-7 verb tranzitiv, reflexiv: (A face să iasă sau) a ieși dintr-o stare de încordare musculară, dintr-o poziție incomodă, ghemuită Si: a (se) întinde, a (se) îndrepta, a (se) relaxa. 8-9 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) (A face să înceteze sau) a înceta o stare de tensiune nervoasă, de surescitare Si: a (se) calma, a (se) liniști, a (se) relaxa. 10-11 verb tranzitiv, reflexiv: (Pex; fig) (A face să iasă sau) a ieși din monotonia preocupărilor cotidiene (prin petrecerea timpului în mod agreabil) Si: a (se) odihni, a (se) recrea1, a (se) relaxa, a (se) repauza. 12-13 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A (se) deconecta. 14-15 verb tranzitiv, reflexiv: (despre coarde, arcuri aflate în stare de încordare. A (se) slăbi. 16 vi (Mun; despre oameni) A fi mereu prezent într-un numit locuțiune Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE, destind, verb III. 1. reflexiv A deveni mai puțin încordat; a se relaxa, a slăbi. ♦ figurat (Despre nervi sau stări de spirit) A se liniști, a se descărca. 2. reflexiv (Despre ființe, corpul lor sau părți ale corpului) A se întinde, a se îndrepta. • tranzitiv Și-a destins trupul și a plecat spre ieșire (G. M. ZAMFIRESCU). 3. reflexiv (Neobișnuit, despre un ținut) A se întinde, a se desfășura. 4. tranzitiv (Neobișnuit) A retrage. Întinse o mână... apoi o destinse repede (DELAVRANCEA). [perfectul simplu destinsei, participiu destins] – Din des1- + [în]tinde. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE, destind, verb III. 1. reflexiv A se desface din încordare; a se relaxa, a slăbi. ♦ figurat (Despre nervi sau stări de surescitare) A se liniști, a se calma, a se descărca, a se deconecta. 2. reflexiv (Despre ființe, corpul sau părți ale corpului lor) A se întinde, a se îndrepta (din închircire, din ghemuire). [perfectul simplu destinsei, participiu destins] – Des1- + [în]tinde (după limba franceza détendre). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE, destínd, verb III. reflexiv 1. A se desface din încordare; a se relaxa, a slăbi. ♦ figurat (Despre nervi sau stări de surescitare) A se liniști, a se calma, a se descărca, a se deconecta. 2. (Despre ființe, corpul sau părți ale corpului lor) A se întinde, a se îndrepta (din închircire, din ghemuire). [perfectul simplu destinsei, participiu destins] – prefix des- + [în]tinde (după limba franceza détendre). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE verb III. reflexiv 1. A-și slăbi încordarea, a se relaxa, a se slăbi. 2. (Despre ființe) A se întinde, a se îndrepta. ♦ A se odihni; a se distra. [P.i. destínd, perfect simplu -insei, participiu -ins. / după întinde, conform limba franceza détendre]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE verb reflexiv 1. a-și slăbi încordarea; a se relaxa. 2. (despre ființe) a se întinde, a se îndrepta. • (figurat) a se liniști, a se odihni; a se distra, a se recrea. (după limba franceza détendre) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru destinde: destínde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele destínd, persoana întâi plural: noi destíndem, persoana a doua plural: voi destíndeți, perfectul simplu persoana întâi singular: eu destinséi, persoana întâi plural: noi destínserăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural destíndă; participiu destíns Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTINDE verb 1. a se relaxa, a slăbi. (Un arc care s-a destinde.) 2. a lărgi, a slăbi, (popular) a slobozi. (A destinde funia care lega animalul.) 3. a (se) îndrepta, a (se) întinde. (Și-a destinde corpul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru destinde: destínde (a destinde) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele destínd, persoana întâi plural: noi destíndem, persoana a doua plural: voi destíndeți; conjunctiv prezent 3 să destíndă; gerunziu destinzấnd; participiu destíns Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DESTINDE: DESTÍNDE verb vezi calma, domoli, liniști, potoli, recrea. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru destinde: destinde verb vezi CALMA. DOMOLI. LINIȘTI. POTOLI. RECREA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DEȘTINDE: DEȘTÍNDE verb vezi coborî, descinde, scoborî. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru deștinde: deștinde verb vezi COBORÎ. DESCINDE. SCOBORÎ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A destinde: A (se) destinde ≠ a (se) încorda Forme diferite ale cuvantului a destinde: a destindese Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A destinde: A destinde ≠ a încorda Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deștinde: deștínde v vezi descinde Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESTINDE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deștinde Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deștinde dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 163 / V: rar disdeștinde / Etimologie: des- + întinde] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se întinde pe o suprafață vastă Si: a se desfășura. Un arc care s-a deștinde. A deștinde funia care lega animalul. Și-a deștinde corpul. Un arc care s-a deștinde. A deștinde funia care lega animalul. Și-a deștinde corpul. Destínde a deștinde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele destínd, persoana întâi plural: noi destíndem, persoana a doua plural: voi destíndeți; conjunctiv prezent 3 să destíndă; gerunziu destinzấnd; participiu destíns. |
GRAMATICA cuvântului deștinde? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deștinde. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deștinde poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE destinde? Vezi cuvântul destinde desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul destinde?[ des-tin-de ] Se pare că cuvântul destinde are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deștinde |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: ceapa-ciorii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
