 | as |
|
| Deşterne [ deş-ter-ne ] VEZI SINONIME PENTRU deşterne PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a desterne destern în mai multe dicționareDefinițiile pentru a desterne destern din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a deșterne (forma la infinitiv) A deșterne conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEȘTERNE: DEȘTÉRNE, deștérn, verb III. 1. tranzitiv A strînge, a ridica așternutul de pe pat sau fața de masă cu obiectele rînduite pe ea. Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme. MACEDONSKI, O. I 66. Ia masa, că nu mînînc, Deșterne-mi, că nu mă culc, Gată murgu să mă duc. ȘEZ. VII 112. 2. reflexiv (Rar) A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). Sub un cer fără lumină, marea-n valuri se deșterne. BELDICEANU, P. 122. (Cu pronunțare regională) Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza gîndului etern. EMINESCU, O. I 205. – Variantă: dișterne verb III. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEȘTERNE: DEȘTÉRNE, deștérn, verb III. (Rar) 1. tranzitiv A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea). 2. reflexiv A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [Variante: diștérne verb III] – prefix des- + [a]șterne. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEȘTERNE: DEȘTÉRNE, deștérn, verb III. (Rar) 1. tranzitiv A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea). 2. reflexiv A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [Variante: diștérne verb III] – Des1- + [a]șterne. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșterne: deștérne [Atestat: latina medievală / V: (reg) dișdesterne / prezentul indicativ: desternetérn / Etimologie: des- + (a)șterne] (Pop#) 1 verb tranzitiv: (C. i. așternutul de pat sau fața de masă) A strânge. 2 verb reflexiv: A se desfășura în fața ochilor. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEȘTERNE deștern: A DEȘTÉRNE deștérn tranzitiv (cuverturi, covoare etc. așternute) A da la o parte (intenționat sau întâmplător). /des- + a așterne Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deșterne: deștérne (a desterne) (rar) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deștérn, persoana întâi plural: noi deștérnem; conjunctiv prezent 3 să deșteárnă; participiu deșternút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deșterne: deștérne verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deștérn, persoana întâi plural: noi deștérnem; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural deșteárnă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru deșterne: deșterne vezi a desfășura. [ vezi așterne]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESTERNE DESTERN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deșterne Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deșterne dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Deștérne [Atestat: latina medievală / V: reg dișdeșterne / prezentul indicativ: deșternetérn / Etimologie: des- + așterne] Pop# 1 verb tranzitiv: C. Deștérne a deșterne rar verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deștérn, persoana întâi plural: noi deștérnem; conjunctiv prezent 3 să deșteárnă; participiu deșternút. |
GRAMATICA cuvântului deșterne? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deșterne. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deșterne poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE deşterne? Vezi cuvântul deşterne desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deşterne?[ deş-ter-ne ] Se pare că cuvântul deşterne are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în fuga calului sau cailor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
