 | as |
|
| Despuia [ des-pu-ia ] VEZI SINONIME PENTRU despuia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a despuia despoi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a despuia despoi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a despuia (forma la infinitiv) A despuia conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPUIA: DESPUIÁ, despói, verb I. tranzitiv (Și în forma despoia, adesea urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») 1. (Uneori determinat prin «la piele» sau «pînă la piele») A dezbrăca, a lăsa în pielea goală. Gaițele, scai pe soră-mea, o despoaie la piele, o gîdilă, o ciup, o înveșmîntează cu cămașa scoasă din lacră. STANCU, despre 179. • reflexiv Ca și cum ar fi fost să se îmbăieze, se despoia de tot puținul ce avea pe dinsa. M. I. CARAGIALE, C. 138. ♦ figurat (Cu privire la arbori sau la locuri cu vegetație) A desfrunzi; a lăsa fără verdeață. Suflă, doamne – un vînt, Suflă-l pe pămînt, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie. ALECSANDRI, P. P. 189. • reflexiv De verziș se despoiau, Cu nori negri se-nvăleau, Frunzele-și îngălbineau. ALECSANDRI, P. I 107. 2. A-i lua cuiva tot ce are, a lăsa pe cineva fără nimic; a prăda, a jefui. Iau din gura omului cea din urmă bucățică de pîne, îl despoaie de cea de pe urmă haină. GHEREA, ST. Hristos II 114. El schimbase patru femei, care toate l-au despuiat și jăfuit. SLAVICI, O. II 384. Și pîndește la strîmtori, De despoaie negustori Și tot prinde la boieri, De-i curăță de averi. ALECSANDRI, P. P. 159. • reflexiv Trebuie să fii mai năuc decît toți năucii de pe lumea asta, dacă gîndești că s-o despoia boierimea, ca să te răsplătească pentru niscai trebi gata-mplinite. GALAN, Z. R. 39. • (Cu privire la obiectul jefuit) Ia – că-mi sari cu vorba că eu fur din gard! verb reflexiv:eai să-ți fac eu poate gardul nou? Ba bine; Leagă-te de fată-ți, ce te legi de mine? Ea-ți despoaie gardul. COȘBUC, P. I 252. Împăratul Constantin... se deprinsese strașnic a despuia fără rușine capetele de operă ale lumii, ca să-și împodobească cu ele Constantinopolea sa. ODOBESCU, S. III 72. 3. (Cu privire la ființe sau la părți ale corpului; uneori determinat prin «de piele») A jupui. Optzeci de oi despoaie Și prin frigări le pun; De surle, de cimpoaie Pădurile răsun. NEGRUZZI, S. II 24. Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci să te moi, De piele să te despoi! ALECSANDRI, P. P. 250. ♦ (Rar, determinat prin «de coajă») A curăța de coajă; a coji. (Atestat în forma despoia) Părinte Vavila, întrebă Grigoriță... despoind foarte metodic de coajă un măr domnesc, aveți capre multe în mînăstire? HOGAȘ, DR. 268. 4. A scoate dintr-o scriere, dintr-un registru, dintr-un dosar etc. tot ce prezintă interes pentru lămurirea unei chestiuni. (reflexiv pasiv) Pentru această ediție critică s-au despuiat toate manuscrisele. • A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere. – Variantă: despoiá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despuia: despuiá [Atestat: PRAV. 23 / V: despuiapoiá, dispoiá / prezentul indicativ: despuiapói / Etimologie: moștenit din latinescul dispoliare] 1 verb tranzitiv: (Îrg; Mol) A jupui de piele. 2 verb reflexiv: (Trs; despre blana jupuită) A se desprinde singură de pe piele. 3 verb reflexiv: (Înv; despre tencuială) A se coșcovi. 4-5 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) dezbrăca până la piele. 6-7 verb tranzitiv, reflexiv: (A face să rămână sau) a rămâne într-o ținută vestimentară excesiv de sumară. 8-9 verb tranzitiv, reflexiv: (Pgn; pop) A (se) dezbrăca. 10 verb tranzitiv: (Îlav) Pe despuiaate Până la ultimul ban. 11 verb tranzitiv: (Pan; c.i. legume, fructe etc.) A scoate coaja. 12 verb tranzitiv: (Ban; (în forma) despuiapoiá) A face să se desprindă de pe cocean. 13 verb tranzitiv: (Reg; îf despuiapoiá; c.i. știuleți) A curăța de foi. 14-17 verb tranzitiv, reflexiv: (Pan) (A face să rămână sau) a rămâne (fără frunze sau) fără vegetație. 18 verb tranzitiv: (Pan; c.i. păduri) A defrișa fără milă. 19 verb tranzitiv: (despre hoți, bandiți, dușmani; c.i. victime) A-și însuși prin mijloace necinstite (tot) ceea ce are mai de preț cineva. 20 verb tranzitiv: (despre stăpâni asupritori) A dispune în mod nedrept luarea unor bunuri. 21 verb tranzitiv: (Îrg; despre țări, regiuni) A depopula. 22 verb tranzitiv: (C.i. oameni) A priva de un drept, un bun etc. de care se bucurase mai înainte. 23 verb tranzitiv: (C.i. opere scrise, izvoare etc.) A extrage tot ceea ce prezintă interes în vederea unei cercetări, analize etc. Si: a excerpta. 24 verb tranzitiv: (Îe) A despuia scrutinul A scoate din urnă și a număra toate voturile obținute de candidați în alegeri. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPUIA: DESPUIÁ, despói, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeață. 2. tranzitiv A-i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. tranzitiv A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăța de coajă; a coji. 4. tranzitiv A scoate dintr-o scriere, dintr-un dosar, dintr-o publicație etc. tot ce prezintă interes, dintr-un anumit punct de vedere; a excerpta. • Expresia: A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere. [ pronunție: -pu-ia. – Variante: despoiá verb I] – latina dispoliare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPUIA: DESPUIÁ, despói, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeață. 2. tranzitiv A-i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. tranzitiv A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăța de coajă; a coji. 4. tranzitiv A scoate dintr-o scriere, dintr-un dosar, dintr-o publicație etc. tot ce prezintă interes, dintr-un anumit punct de vedere; a excerpta. • Expresia: A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere. [ pronunție: -pu-ia. – Variante: despoiá verb I] – latina dispoliare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DESPUIA despoi: A DESPUIÁ despói tranzitiv 1) A face să se despoaie. 2) (persoane) A deposeda de tot ce are, cu forța; a prăda; a jefui; a jecmăni; a jupui. 3) (animale moarte) A curăța de piele; a jumuli; a ecarisa; a jupui. 4) rar (arbori, plante etc.) A curăța de coajă; a coji; a jupui. 5) (materiale dintr-un text, dosar sau dintr-o lucrare, publicație) A extrage în vederea studierii sau întocmirii unui studiu științific; a excerpta. • a despuia despoi scrutinul a extrage din urnă buletinele de vot pentru a stabili rezultatele unei alegeri. [silabe -pu-ia] /<lat. dispoliare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru despuia: despuia verb vezi ASUPRI. COJI. DEFOLIA. DEPOSEDA. DESCOJI. DESFRUNZI. EXPLOATA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. JEFUI. JUPUI. NĂPĂSTUI. NĂPÎRLI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRĂDA. PRIGONI. SCUTURA. TIRANIZA. URGISI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPUIA: DESPUIA verb 1. a (se) dezbrăca, a (se) dezgoli, (popular) a (se) goli, (Transilvania, Moldova și Bucovina) a (se) tîrși. (Ce te-ai despuia așa?) 2. a excerpta. (A despuia un industria textilă) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despuia: despuiá verb (silabe -pu-ia), industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu despói, persoana a treia singular: el / ea și plural despoáie, persoana întâi plural: noi despuiém; gerunziu despuínd Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despuia: despuiá (a despuia) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu despói, 3 despoáie, persoana întâi plural: noi despuiém; conjunctiv prezent 3 să despoáie; gerunziu despuínd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DESPUIA: DESPUIÁ verb 1. vezi dezbrăca. 2. vezi excerpta. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESPUIA DESPOI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESPUIA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului despuia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 23 / V: despuiapoiá, dispoiá / prezentul indicativ: despuiapói / Etimologie: moștenit din latinescul dispoliare] 1 verb tranzitiv: Îrg; Mol A jupui de piele. 10 verb tranzitiv: Îlav Pe despuiaate Până la ultimul ban. 12 verb tranzitiv: Ban; în forma despuiapoiá A face să se desprindă de pe cocean. 13 verb tranzitiv: Reg; îf despuiapoiá; c. 24 verb tranzitiv: Îe A despuia scrutinul A scoate din urnă și a număra toate voturile obținute de candidați în alegeri. • despuia scrutinul a extrage din urnă buletinele de vot pentru a stabili rezultatele unei alegeri. Ce te-ai despuia așa? 2. A despuia un industria textilă. Despuiá a despuia verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu despói, 3 despoáie, persoana întâi plural: noi despuiém; conjunctiv prezent 3 să despoáie; gerunziu despuínd. |
GRAMATICA cuvântului DESPUIA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului despuia. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESPUIA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE despuia? Vezi cuvântul despuia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despuia?[ des-pu-ia ] Se pare că cuvântul despuia are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL DESPUIA Inţelegi mai uşor cuvântul despuia dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESPUIA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bazin portuar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul despuia se conjugă: ei ele despoáie
