 | as |
|
| Desluşi [ des-lu-şi ] VEZI SINONIME PENTRU desluşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a deslusi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a deslusi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a desluși (forma la infinitiv) A desluși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESLUȘI: DESLUȘI verb 1. a distinge, a percepe, (rar) a pricepe. (Se făcuse ziuă și deslusi bine obiectele.) 2. a se contura, a se delimita, a se desena, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se profila, a se proiecta, a se reliefa. (Acum imaginea ei se deslusi în lumina apusului.) 3. a deosebi, a diferenția, a discerne, a discrimina, a distinge, (învechit și popular) a osebi, (Banat, Transilvania și Maramures) a deschilini, (figurat) a cerne. (Poate deslusi cu ușurință culorile.) 4. a auzi. (deslusi un strigăt prin ploaie.) 5. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (figurat) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost deslusi.) 6. a clarifica, a descifra, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a rezolva, a soluționa. (A deslusi enigma.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desluși: deslușí [Atestat: CANTEMIR, HR. 136 / V: (înv) dăsdeslusi, dosdeslusi, (reg) deslusiscludeslusi, (îvr) dosloșí / prezentul indicativ: deslusișésc / Etimologie: bg дослушать] 1 verb tranzitiv: (C.i. un sunet, un zgomot) A distinge. 2 verb tranzitiv: (Pex) A auzi. 3 verb tranzitiv: A vedea în semiîntuneric sau într-un spațiu slab luminat. 4 verb tranzitiv: (Subiectul este o sursă de lumină) A face să apară clar conturul Si: a contura. 5 verb tranzitiv: (C.i. idei, probleme, noțiuni etc.) A desprinde dintr-un complex (de idei, probleme, noțiuni etc). 6 verb tranzitiv: (Pex) A face să devină clar, limpede, explicit Si: a clarifica, a elucida, a lămuri. 7 verb reflexiv: (despre idei, probleme) A deveni limpede, explicit Si: a clarifica. 8 verb tranzitiv: (C.i. omul) A face să înțeleagă Si: a lămuri. 9 verb reflexiv: A se lămuri asupra unui lucru, fapt etc. Si: a-și explica, a înțelege. 10-11 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) desprinde clar. 12 verb tranzitiv: A descifra. 13 verb tranzitiv: (Înv) A citi.[1] modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESLUȘI: DESLUȘÍ, deslușesc, verb IV. 1. tranzitiv A distinge, a deosebi un sunet sau un zgomot (dintr-o larmă de zgomote); a auzi. 2. tranzitiv A distinge, a recunoaște, a observa, a vedea (în semiîntuneric sau într-un spațiu slab luminat). ♦ (Despre lumină) A face să apară clar conturul lucrurilor. 3. tranzitiv A desprinde dintr-un complex de idei, a limpezi, a lămuri, a clarifica o problemă, o idee etc. ♦ reflexiv (Despre idei, probleme) A deveni limpede, explicit; a se clarifica. ♦ tranzitiv A explica, a da lămuriri, a face pe cineva să priceapă ceva. ♦ reflexiv A se lămuri, a se edifica (asupra unui lucru); a înțelege. – Din limba bulgară doslušam. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESLUȘI: DESLUȘÍ, deslușesc, verb IV. 1. tranzitiv A distinge, a deosebi un sunet sau un zgomot (dintr-o larmă de zgomote); a auzi. 2. tranzitiv A distinge, a recunoaște, a observa, a vedea (în semiîntuneric sau într-un spațiu slab luminat). ♦ (Despre lumină) A face să apară clar conturul lucrurilor. 3. tranzitiv A desprinde dintr-un complex de idei, a limpezi, a lămuri, a clarifica o problemă, o idee etc. ♦ reflexiv (Despre idei, probleme) A deveni limpede, explicit; a se clarifica. ♦ tranzitiv A explica, a da lămuriri, a face pe cineva să priceapă ceva. ♦ reflexiv A se lămuri, a se edifica (asupra unui lucru); a înțelege. – Din limba bulgară doslušam. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DESLUȘI: A DESLUȘÍ a deslusiésc tranzitiv 1) (ființe, lucruri, sunete) A identifica după anumite semne caracteristice (de altele de același fel); a distinge; a discerne; a deosebi; a desprinde; a diferenția. 2) (probleme, chestiuni, situații confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi; a clarifica; a elucida. 3) (texte scrise într-o limbă străină) A face înțeles; a descifra. /<bulg. doslušam Forme diferite ale cuvantului a deslusi: a deslusiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desluși: deslușí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deslușésc, imperfect persoana întâi singular: eu deslușeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural deslușeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desluși: deslușí (a deslusi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deslușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea deslușeá; conjunctiv prezent 3 să deslușeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESLUSI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESLUȘI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desluşi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se făcuse ziuă și desluȘi bine obiectele. Acum imaginea ei se desluȘi în lumina apusului. Poate desluȘi cu ușurință culorile. DesluȘi un strigăt prin ploaie. Problema a fost desluȘi. A desluȘi enigma. 136 / V: înv dăsdesluȘi, dosdesluȘi, reg desluȘiscludesluȘi, îvr dosloșí / prezentul indicativ: desluȘișésc / Etimologie: bg дослушать] 1 verb tranzitiv: C. A DESLUȘÍ desluȘiésc tranzitiv 1 ființe, lucruri, sunete A identifica după anumite semne caracteristice de altele de același fel; a distinge; a discerne; a deosebi; a desprinde; a diferenția. Deslușí a desluȘi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele deslușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea deslușeá; conjunctiv prezent 3 să deslușeáscă. |
GRAMATICA cuvântului DESLUȘI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desluşi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESLUȘI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE desluşi? Vezi cuvântul desluşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desluşi?[ des-lu-şi ] Se pare că cuvântul desluşi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESLUȘI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Inducție electrică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
