|
Descuraja [ des-cu-ra-ja ] VEZI SINONIME PENTRU descuraja PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a descuraja în mai multe dicționareDefinițiile pentru a descuraja din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a descuraja (forma la infinitiv) A descuraja conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCURAJA: DESCURAJÁ, descurajez, verb I. tranzitiv A face să-și piardă curajul, entuziasmul, interesul, nădejdea. În loc să descurajeze cu toată energia patima lui Zaharia Duhu, încă o dată o întețea. C. PETRESCU, R. DR. 229. ♦ reflexiv A pierde curajul, a deznădăjdui. Se descurajează prea ușor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCURAJA: DESCURAJÁ, descurajez, verb I. reflexiv și tranzitiv A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă curajul, entuziasmul, nădejdea; a (se) demoraliza. – După limba franceza décourager. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCURAJA: DESCURAJÁ, descurajez, verb I. reflexiv și tranzitiv A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă curajul, entuziasmul, speranța; a (se) demoraliza. – După limba franceza décourager. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descuraja: descurajá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu descurajéz, persoana a treia singular: el / ea și plural descurajeáză, persoana întâi plural: noi descurajăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural descurajéze; gerunziu descurajând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESCURAJA: DESCURAJÁ verb I. trecut A fi sau a aduce pe cineva în stare de a-și pierde curajul. [P.i. -jez, 3,6 -jează, gerunziu -jând. / după limba franceza décourager]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descuraja: descurajá [Atestat: VALIAN / prezentul indicativ: descurajajéz / Etimologie: franceza décourager] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (A-și pierde sau) a face să-și piardă curajul. 3 verb reflexiv: A fi deprimat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DESCURAJA: DESCURAJÁ verb reflexiv, trecut a aduce pe cineva în stare de a-și pierde curajul; a demoraliza, a descumpăni. (după limba franceza décourager) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descuraja: descurajá (a descuraja) verb, indicativ prezent 3 descurajeáză, persoana întâi plural: noi descurajắm; conjunctiv prezent 3 să descurajéze; gerunziu descurajấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DESCURAJA: A DESCURAJÁ a descurajaéz tranzitiv A face să se descurajeze; a demoraliza; a demonta. /<fr. decourager Forme diferite ale cuvantului a descuraja: a descurajaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCURAJA: DESCURAJA verb a (se) demoraliza, a (se) deprima, (figurat) a (se) demobiliza. (S-a descuraja de tot.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A descuraja: A descuraja ≠ a îmbărbăta, a încuraja Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESCURAJA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A descuraja Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a descuraja dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Descurajá [Atestat: VALIAN / prezentul indicativ: a descurajajéz / Etimologie: franceza décourager] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A-și pierde sau a face să-și piardă curajul. Descurajá a a descuraja verb, indicativ prezent 3 descurajeáză, persoana întâi plural: noi descurajắm; conjunctiv prezent 3 să descurajéze; gerunziu descurajấnd. A DESCURAJÁ a descurajaéz tranzitiv A face să se descurajeze; a demoraliza; a demonta. S-a a descuraja de tot. S-a a descuraja de tot. |
GRAMATICA cuvântului A descuraja? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a descuraja. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A descuraja poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE descuraja? Vezi cuvântul descuraja desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descuraja?[ des-cu-ra-ja ] Se pare că cuvântul descuraja are patru silabe |