 | as |
|
| Descuia [ des-cu-ia ] VEZI SINONIME PENTRU descuia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a descuia lacatul în mai multe dicționareDefinițiile pentru a descuia lacatul din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a descuia (forma la infinitiv) A descuia conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCUIA: DESCUIÁ, descúi, verb I. tranzitiv (Folosit și absolut) A deschide cu cheia. Au venit străjerii ca să descuie și să dea în lături canaturile. SADOVEANU, despre P. 166. Eu nu pot, Ano, să-ți descui; Acest drept al meu nu e. Crăiesei noastre am să-i spui Să vie să-ți descuie. COȘBUC, P. I 66. • reflexiv pasiv S-au rugat... să li se descuie poarta. SBIERA, P. 148. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descuia: descuiá [Atestat: VARLAAM, C. 47/2 / prezentul indicativ: descuiaúi / Etimologie: des- + (în)cuia, moștenit din latinescul discuneo, -are] 1 verb tranzitiv: (Îrg) A deschide cu un cui de lemn o ușă încuiată. 2 verb tranzitiv: A deschide cu cheia o ușă, o fereastră, un lacăt sau o broască. 3-6 verb tranzitiv, reflexiv: (Îvp; despre oameni și animale) A (se) vindeca (de constipație sau) de retenție urinară. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descuia: descuiá (a descuia) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu descúi, 3 descúie, persoana întâi plural: noi descuiém; conjunctiv prezent 3 să descúie; gerunziu descuínd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descuia: descuiá verb, industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu descúi, persoana a treia singular: el / ea și plural descúie, persoana întâi plural: noi descuiém; gerunziu descuínd Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCUIA: DESCUIÁ, descúi, verb I. tranzitiv A deschide cu cheia. [ pronunție -cu-ia] – latina discuneare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCUIA: DESCUIÁ, descúi, verb I. tranzitiv A deschide cu cheia. [ pronunție -cu-ia] – latina discuneare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCUIA: DESCUIA verb a deschide. (A descuia o ușă încuiată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a descuia lacătul: a descuia lacătul expresie (argoul lumii interlope) a da o spargere. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESCUIA LACATUL' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a descuia lacătul Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a descuia lacătul dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 47/2 / prezentul indicativ: a descuia lacătulúi / Etimologie: des- + încuia, moștenit din latinescul discuneo, -are] 1 verb tranzitiv: Îrg A deschide cu un cui de lemn o ușă încuiată. Descuiá a a descuia lacătul verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu descúi, 3 descúie, persoana întâi plural: noi descuiém; conjunctiv prezent 3 să descúie; gerunziu descuínd. A a descuia lacătul o ușă încuiată. A a descuia lacătul o ușă încuiată. |
GRAMATICA cuvântului a descuia lacătul? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a descuia lacătul. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a descuia lacătul poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE descuia? Vezi cuvântul descuia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descuia?[ des-cu-ia ] Se pare că cuvântul descuia are trei silabe |
La plural verbul descuia se conjugă: ei ele descúie