eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a descoase


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Descoase [ des-coa-se ]
VEZI SINONIME PENTRU descoase PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a descoase în mai multe dicționare

Definițiile pentru a descoase din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a descoase
Verbul: a descoase (forma la infinitiv)
A descoase conjugat la timpul prezent:
  • eu descos
  • tu descoși
  • el ea descoase
  • noi descoasem
  • voi descoaseți
  • ei ele descos
VEZI VERBUL a descoase CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCOASE:
DESCOÁSE, descós, verb

III. tranzitiv

1. (Cu privire la o cusătură sau la un obiect cusut) A desface din cusături, din tivuri. Patroana... dintr-o smucitură a descusut talia. CAMIL PETRESCU, T. I 451.
       • absolut Îi mai lesne de a desface decît a face, a descoase decît a coase. RUSSO, O. 93.

2. figurat A analiza în mod amănunțit ceva ca să pătrunzi o problemă, o situație, ca să afli din ce este făcut ceva sau ce se ascunde dedesubt. Și n-are răgaz să descoasă toate întrebările care-i vin în minte, pe nevrute, despre chipul cum s-or fi făcînd trenurile, despre fierăria cîtă este pe lumea asta. spaniolă POPESCU, M. G. 35. Aici era ceva la mijloc; ea dăduse de urma unei taine; trebuia să o descoasă! SLAVICI, O. I 340.
       • (Cu privire la persoane) Nu poți să mai scrii un rînd, fără ca [criticii] să te descoasă și să-ți ia socoteala. ODOBESCU, S. III 146.

3. figurat A ispiti pe cineva, a-i pune întrebări multe și insistente pentru a afla ceea ce simte sau ceea ce gîndește; a iscodi. Văd că-l descoși... verb reflexiv:ei să știi toate. CAMIL PETRESCU, T. III 34. Îl descusu cînd și cum a venit în țară, ce-a făcut aici, ce rost și-a găsit. REBREANU, R. I 164. Îl descususe cu încetul și-i aflase gusturile și cusururile. BASSARABESCU, vezi 18.

– Forme gramaticale: perfectul simplu descusui, participiu descusut.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DESCOASE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCOASE:
DESCOÁSE, descós, verb

III.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) desface cusăturile.

2. tranzitiv figurat A pune cuiva întrebări multe și insistente pentru a afla anumite lucruri; a iscodi.
♦ A analiza amănunțit o problemă sau o situație pentru a o înțelege. [perfectul simplu descusui, participiu descusut]

– prefix des- + coase.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DESCOASE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCOASE:
DESCOÁSE, descós, verb

III.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) desface din cusături.

2. tranzitiv figurat A pune cuiva întrebări multe și insistente pentru a afla anumite lucruri; a iscodi.
♦ A analiza amănunțit o problemă sau o situație pentru a o înțelege. [perfectul simplu descusúi, participiu descusút]

– Des1- + coase.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

descoase
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descoase:
descoase [Atestat: DEX / prezentul indicativ:[1] descoasedescos / Etimologie: des- + coase] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) desface din cusături. 3 verb tranzitiv: (Fig) A pune cuiva întrebări multe și insistente pentru a afla anumite lucruri Si: a iscodi. 4 verb tranzitiv: (Fig) A analiza amănunțit o problemă sau o situație pentru a o înțelege. modificată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

descoase
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descoase:
descoáse (a descoase) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele descós, persoana a treia singular: el / ea descoáse, persoana întâi plural: noi descoásem, imperfect persoana a treia singular: el / ea descoseá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu descusúi, persoana întâi plural: noi descusúrăm; conjunctiv prezent persoana întâi singular: eu să descós, 3 să descoásă; gerunziu descosấnd; participiu descusút
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

descoase
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descoase:
descoáse verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele descós, persoana a treia singular: el / ea descoáse, persoana întâi plural: noi descoásem, imperfect persoana a treia singular: el / ea descoseá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural descoásă; gerunziu descosând; participiu descusút
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

descoase
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru descoase:
descoase vezi

1. a desface cusătura;

2. figurat a cerceta cu deamăruntul (spre a afla un secret): descoase-l bine.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

descoase
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru descoase:
descoase verb vezi CHESTIONA. INTEROGA. ISCODI. ÎNTREBA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DESCOASE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DESCOASE:
DESCOÁSE verb (regional) a strica. (A descoase o haină.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

DESCOASE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCOASE:
DESCOASE verb (regional) a strica. (A descoase o haină.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A descoase
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A descoase:
A descoase ≠ a coase
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A DESCOASE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A descoase
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a descoase dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Descoase [Atestat: DEX / prezentul indicativ:[1] a descoasedescos / Etimologie: des- + coase] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se desface din cusături.
Descoáse a a descoase verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele descós, persoana a treia singular: el / ea descoáse, persoana întâi plural: noi descoásem, imperfect persoana a treia singular: el / ea descoseá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu descusúi, persoana întâi plural: noi descusúrăm; conjunctiv prezent persoana întâi singular: eu să descós, 3 să descoásă; gerunziu descosấnd; participiu descusút.
A a descoase o haină.
A a descoase o haină.

GRAMATICA cuvântului A descoase?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a descoase.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A descoase poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE descoase?
    Vezi cuvântul descoase desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descoase?
    [ des-coa-se ]
    Se pare că cuvântul descoase are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com